Publicul este invitat, joi, să viziteze Academia Română, cel mai înalt for ştiinţific şi cultural la 158 de ani de la înfiinţare. Vizitele, cu ghidaj de specialitate, vor fi la cele mai reprezentative spaţii din sediul istoric al Academiei Române. Ziua porţilor deschise se va desfăşura în intervalul orar 12.00-16.00. Vor putea fi văzute Aula Academiei, Galeria preşedinţilor, Clubul academicienilor, Muzeul Memorial.
Academia Română sărbătoreşte, joi, în prezenţa Adunării Generale, 158 de ani de la înfiinţare. Evenimentul va avea loc în Aula Academiei Române, începând cu ora 10.00. Vor lua cuvântul acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, şi acad. Ion Tighineanu, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Înfiinţată la 1 aprilie 1866, sub numele de Societatea Literară Română, devenită, un an mai târziu, Societatea Academică Română, Academia Română este una dintre primele instituţii naţionale, fundamentale pentru constituirea statului român modern. Prima sa misiune a fost aceea de a stabili ortografia limbii române, a elabora şi publica dicţionarul şi gramatica limbii române, ca elemente definitorii pentru identitatea naţională românească aflată în plină afirmare la mijlocul secolului al XIX-lea.
Dacă, la început, Societatea Academică a fost alcătuită din 21 de membri, aleşi din toate provinciile româneşti, astăzi, Academia Română este o instituţie complexă, cu peste 180 de membri, din ţară şi din străinătate, personalităţi marcante din cele mai variate domenii ale artelor şi ştiinţelor. Structura organizatorică cuprinde 14 secţii ştiinţifice, care coordonează peste 70 de institute şi centre de cercetare, unele dintre acestea de excelenţă europeană, reunind peste 2000 de cercetători.
De-a lungul celor 158 de ani de existenţă, în cadrul Academiei Române au fost elaborate opere fundamentale pentru cultura şi ştiinţa românească, rezultat al pasiunii şi al muncii de cercetare dezvoltate de sute de personalităţi şi zeci de colective ştiinţifice. Dintre miile de titluri care pot fi repertoriate, amintim cu acest prilej aniversar: „Dicţionarul Tezaur al limbii române“, operă capitală, realizată în decurs de 100 de ani, care cuprinde 175.000 de cuvinte, reunite în 19 volume, cu peste 18.000 de pagini; tratatul „Istoria românilor“, în zece volume; „Dicţionarul general al literaturii române“, în opt volume, aflat la cea de-a doua ediţie, nenumărate tratate de fizică, chimie, medicină, agronomie, istoria artei, colecţii de documente istorice precum „Documenta Romaniae Historica“ sau „Mărturii româneşti peste hotare“, hărţi şi atlase lingvistice. Membrii Academiei Române şi specialiştii din institutele de cercetare coordonate de Academia Română sunt prezenţi şi apreciaţi în lumea ştiinţifică internaţională, publicând în reviste şi la edituri cu un înalt nivel de performanţă. Un palmares impresionant, care face din Academia Română cel mai important pol al cercetării teoretice şi fundamentale din România, poziţie confirmată de clasamentele internaţionale, SCImago situând Academia Română pe primul loc în ultimii ani.
Sărbătorind cei 158 de ani de activitate neîntreruptă, Academia Română se reafirmă ca o instituţie reper a României, implicată în viaţa societăţii româneşti şi preocupată de viitorul acesteia.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
