Volumul „Înfruntare la nivel înalt.Misterul convorbirii telefonice Stalin-Pasternak” de Ismail Kadare, recent apărut în traducerea lui Marius Dobrescu în colecţia „Raftul Denisei", coordonată de Denisa Comănescu la Humanitas Fiction, va fi lansat miercuri.
Încercând să reconstituie, într-un ameţitor joc al oglinzilor, o convorbire înceţoşată de trecerea anilor şi de rolul şi miza fiecăruia dintre martorii direcţi sau indirecţi, cea mai recentă carte a lui Ismail Kadare devine o meditaţie asupra responsabilităţii şi adevărului, asupra fragilităţii şi curajului, scrisă de un maestru al nuanţelor şi dilemelor etice
Participă: Ioan Stanomir, politolog, publicist, scriitor şi Marian Voicu, jurnalist TVR şi scriitor. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.
„Kadare construieşte din mărturiile privind acea convorbire telefonică mitică din 1934 dintre dictator şi cel ce avea să scrie Doctor Jivago o carte captivantă. O reuşită”, scrie Le Monde.
În seara de 23 iunie 1934, în atmosfera sumbră a Moscovei aflate sub teroare, Boris Pasternak primeşte un telefon în apartamenul său de pe strada Volhonka. Crede, mai întâi, că este o farsă cam nesărată a unui confrate. Dar se înşală. La celălalt capăt al firului se află Kremlinul. Stalin cel temut ar dori să discute despre Osip Mandelştam. De răspunsul lui Pasternak pare să depindă soarta poetului aruncat în închisoare după ce a îndrăznit să-l ia în râs, în versurile sale, pe tiran. Patru ani mai târziu, Mandelştam murea într-un lagăr de tranzit din Gulag. Această conversaţie a început să-l obsedeze pe Kadare încă din anii tinereţii, când era student la Moscova şi a auzit pentru prima dată vorbindu-se despre ea.
Rezonând, prin prisma experienţei personale de scriitor din lagărul comunist, cu marile figuri ale literaturii ruse ce defilează în această carte sub privirea ameninţătoare a statului totalitar, Kadare disecă fiecare aspect, fiecare indiciu, fiecare semnal referitor la misterioasa convorbire telefonică Stalin-Pasternak din vara lui 1934, ca un anchetator care nu va găsi niciodată cheia enigmei. Denunţuri, intrigi, incertitudini, mărturii, ipoteze, zvonuri despre poezii care nu au fost niciodată aşternute pe hârtie şi tot atâtea semne de întrebare alcătuiesc aici un labirint de versiuni complementare sau chiar contradictorii, prin care scriitorul desenează în clar-obscur complicata relaţie artist–tiran.
„Kadare întreprinde o adevărată anchetă lingvistică şi psihologică, analizând minuţios fiecare dintre cele treisprezece versiuni consemnate ale discuţiei Stalin-Pasternak. O carte complexă şi fascinantă”, potrivit En attendant Nadeau.
Un eveniment Humanitas Fiction #live pe paginile de streaming ale editurii: Facebook - Humanitas Fiction şi Youtube Humanitas. Înregistrarea audio va fi ulterior disponibilă pe paginile de podcast ale Grupului Humanitas: Spotify, Apple, Google, Soundcloud şi Deezer.
Ismail Kadare s-a născut la Gjirokastra, în Albania, în 1936. A absolvit filologia la Tirana şi şi-a continuat studiile la Institutul de Literatură Maxim Gorki din Moscova. A debutat la 18 ani cu un volum de poezie, „Inspiraţii juvenile”, căruia îi urmează în 1957 un al doilea, „Visări”. Trecerea la proză o face în 1963 cu romanul „Generalul armatei moarte” (Humanitas Fiction, 2020), care-i aduce notorietatea internaţională.
În anii următori publică romane şi numeroase volume de povestiri, dobândind o reputaţie greu de egalat în lumea literară: „Cetatea” (1970), „Mesagerii ploii” (1970; Humanitas Fiction, 2010, 2019), „Cronică în piatră. Vremea nebuniei” (1971; Humanitas Fiction, 2012), „O capitală în noiembrie” (1974), „Amurgul zeilor stepei” (1976; Humanitas Fiction, 2009), „Iarna marii însingurări” (1977), „Aprilie spulberat” (1978), „Podul cu trei arce” (1978; Humanitas Fiction, 2015), „Firida Ruşinii” (1978; Humanitas Fiction, 2016), „Palatul Viselor” (1981; Humanitas Fiction, 2007, 2019), roman interzis de regimul lui Enver Hodja, „Concert la sfârşitul toamnei” (1988).
În 1990, Kadare primeşte azil politic în Franţa şi până în 2001 locuieşte la Paris, perioadă în care îi apar romanele: „Piramida” (1991), „Umbra” (1994; Humanitas Fiction, 2008, 2015), „Spiritus” (1996; Humanitas Fiction, 2012), „Florile îngheţate din martie” (2000).
În 2001, Kadare se întoarce în Albania. Continuă să scrie romane care se bucură de succes: „Fiica lui Agamemnon” (2003), „Succesorul” (2003), „Vremea nebuniei” (2005; Humanitas Fiction, 2012), „Accidentul” (2008; Humanitas Fiction, 2011), „Cina blestemată” (2009; Humanitas Fiction, 2013), „Păpuşa” (2015; Humanitas Fiction, 2018). „Firmanul orb” (Humanitas Fiction, 2017) conţine cinci dintre nuvelele sale istorice, iar „Călăreţul cu şoim” (Humanitas Fiction, 2020) - patru nuvele investigând absurdul totalitar.
Kadare este şi autorul unor eseuri şi scrieri memorialistice, cum ar fi „Dimineţi la Café Rostand” (2014; Humanitas Fiction, 2021) şi „Înfruntare la nivel înalt: Misterul convorbirii telefonice Stalin–Pasternak” (2018; Humanitas Fiction, 2022). A fost recompensat cu numeroase premii şi distincţii literare, printre care primul Man Booker International Prize (2005) şi Jerusalem Prize (2015). În 2016, statul francez i-a conferit Legiunea de Onoare, în grad de Comandor. Opera sa, nominalizată frecvent la Premiul Nobel, este tradusă în peste 40 de ţări.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
