Volumul de nuvele istorice ”Firmanul orb”, de Ismail Kadare, va fi lansat miercuri, de la ora 19.00, la librăria Humanitas de la Cişmigiu.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Firmanul orb”, apărut la editura Humanitas Fiction, în colecţia Raftul Denisei, va fi lansat miercuri, în prezenţa scriitorilor Ana Barton, Vlad Zografi, a traducătorului Marius Dobrescu şi editorului Denisa Comănescu. 

În cele cinci nuvele din acest volum, caracterizat prin tensiune dramatică, atmosferă de basm oriental şi erotism difuz, scriitorul Ismail Kadare dezvăluie o lume deopotrivă parfumată, senzuală şi de o violenţă teribilă se descoperă treptat. 

De la imaginea emblematică a Bisericii Sfintei Sofia, a cărei frumuseţe îi face pe cuceritorii Constantinopolului să nu o distrugă, până la un vis de sultan furat din palatul acestuia, o lume a cruzimii şi superstiţiei se dezvăluie cititorului. În puternicul Imperiu Otoman, teroarea e cuvântul de ordine, manifestată în toate formele sale - de la violenţa direct exercitată la variantele sale mai subtile, suspiciunea şi nesiguranţa, căci hotărârile sultanului sunt întotdeauna imprevizibile şi chiar şi cel mai aprig torţionar se poate converti pe neaşteptate în victimă.

”În nuvelele istorice, Imperiul Otoman întruchipează puterea discreţionară, devenită un scop în sine. Nu există principii, nu există etică, puterea nu cunoaşte moderaţie. Violenţa, cruzimea şi sperjurul sunt dominante. O poliţie atotputernică s-a infiltrat peste tot, denunţul şi teama de a fi denunţat, cu argumente sau fără, torturează permanent conştiinţele“, scria Jean-Paul Champseix. 

Ismail Kadare s-a născut la Gjirokastra, în Albania, în 1936. A absolvit filologia la Tirana şi şi-a continuat studiile la Institutul de Literatură ”Maxim Gorki” din Moscova.

A debutat la 18 ani cu un volum de poezie, ”Inspiraţii juvenile”, căruia îi urmează în 1957 un al doilea, ”Visări”. Trecerea la proză o face în 1963 cu romanul ”Generalul armatei moarte”, care-i aduce notorietatea internaţională.

În anii următori publică romane şi numeroase volume de povestiri, dobândind o reputaţie greu de egalat în lumea literară: Cetatea (1970), ”Mesagerii ploii” (1970; Humanitas Fiction, 2010), ”Cronică în piatră. Vremea nebuniei” (1971; Humanitas Fiction, 2012), ”O capitală în noiembrie” (1974), ”Amurgul zeilor stepei” (1976; Humanitas Fiction, 2009), ”Iarna marii însingurări” (1977), ”Aprilie spulberat” (1978), ”Podul cu trei arce” (1978; Humanitas Fiction, 2015), ”Firida Ruşinii” (1978; Humanitas Fiction, 2016), ”Palatul Viselor” (1981; Humanitas Fiction, 2007), roman interzis de regimul lui Enver Hodja, ”Concert la sfârşitul toamnei” (1988).

În 1990 Kadare primeşte azil politic în Franţa şi până în 2001 locuieşte la Paris, perioadă în care îi apar romanele: ”Piramida” (1991), ”Umbra” (1994; Humanitas Fiction, 2008, 2015), ”Spiritus” (1996; Humanitas Fiction, 2012), ”Florile îngheţate din martie” (2000).

În 2001 Kadare se întoarce în Albania. A continuat să scrie romane care se bucură de succes: ”Fiica lui Agamemnon” (2003), ”Succesorul” (2003), ”Vremea nebuniei” (2005; Humanitas Fiction, 2012), ”Accidentul” (2008; Humanitas Fiction, 2011), ”Cina blestemată” (2009; Humanitas Fiction, 2013), ”Păpuşa” (2015).

Volumul ”Firmanul orb” (Humanitas Fiction, 2017) conţine cinci dintre cele mai importante nuvele istorice ale sale.

Ismail Kadare este şi autorul unor eseuri, scrieri de memorialistică, precum şi al cărţii-document ”Moartea care ne-a unit” (1998), despre evenimentele tragice din fosta Iugoslavie.

A fost recompensat cu numeroase premii şi distincţii literare, printre care Prix Mondial Cino Del Duca (1992), premiul Man Booker International Prize (2005) şi Jerusalem Prize (2015). Pe 1 ianuarie 2016, statul francez i-a conferit Legiunea de Onoare, în grad de Comandor. Opera sa, nominalizată frecvent la Premiul Nobel, este tradusă în peste 40 de ţări.

Accesul la eveniment este gratuit şi se face pe baza unei rezervări prealabile prin eventbook.ro.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.