Fostul ministru al Culturii răspunde criticilor pe care i le aduce scriitorul Nicolae Manolescu, că ar fi angajat la minister consilieri exclusiv pe criteriul ”tinereţii”, nu ”de valoare sau de experienţă”, punând la zid ”brontozaurii” din generaţia vârstnică, replicându-i că aceşti tineri nu fac parte din ”sistemul corupt”. Mai mult, Alexandrescu îi aminteşte lui Manolescu că l-a sfătuit, în calitate de cetăţean, ”să transparentizeze funcţionarea financiară a Uniunii Scriitorilor”, dar că acesta l-a reclamat direct prim-ministrului, pentru că îi este ”frică”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Scriitorul Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR), face, în editorialul pe care îl semnează în ultimul număr din România literară, un bilanţ critic al mandatului lui Vlad Alexandrescu la portofoliul Culturii. Manolescu identifică trei aspecte negative, printre care faptul că, moştenind ”situaţii dificile”, Vlad Alexandrescu nu doar că nu a găsit soluţii, dar ”le-a agravat, creând crize”.

Preşedintele Uniunii Scriitorilor, cu care Vlad Alexndrescu a intrat în conflict chiar la început de mandat, pe tema subvenţionării revistelor culturale, acuză, făţiş, ”un management incompetent, mai exact, tendenţios ideologic şi lipsit de simţul realităţii”. În viziunea lui, greşeala a fost aceea a angajării unor consilieri tineri ”absolut nevinovaţi profesional, după criterii, nu de valoare sau de experienţă, ci de vârstă, ca şi cum tinereţea ar fi în sine o valoare, considerându-i, totodată, purtători de cuvânt ai străzii”.

Pe un ton direct şi fără drept de apel, Nicolae Manolescu îi reproşează lui Alexandrescu că a fost adeptul clivajului dintre tineri şi bătrâni: ”Brontozauri, dinozauri, iată cum sunt caracterizaţi bătrânii,  de către tineri care nu s-au remarcat de obicei decât printr-un neasemuit tupeu. Proveniţi din stradă! De-a dreptul. Fără licitaţie, prin atribuire directă...Să numeşti în AFCN, organism care atribuie bani editurilor şi publicaţiilor, un june care n-a scris o carte în scurta lui viaţă sau să dai teatrele pe mâna unui actor care n-a jucat nici un rol după absolvire nu e tocmai o dovadă de spirit reformist”. 

Într-un amplu mesaj publicat pe contul de Facebook, fostul ministru al Culturii ridică mănuşa aruncată de Nicolae Manolescu şi, după ce răspunde punctual reproşurilor acestuia, aşază şi el pe masă aspectele negative ale relaţiei cu criticul literar, fost ambasador al României la UNESCO. 

”Domnule Manolescu, v-aş spune că sunt şi azi mândru de consilierii mei. Toţi au un CV de excepţie şi s-au remarcat fiecare în domeniul său, la fel cum s-au remarcat prin 1992-93 tinerii pe care i-aţi adus la România literară, oameni de 20 – 24 de ani care au preluat, fiind încă studenţi, rubricile prăfuite ale revistei: Andreea Deciu, Romaniţa Constantinescu, Claudiu Constantinescu, Simona Sora şi Marina Constantinescu”, scrie Vlad Alexandrescu, contracarând astfel reproşul de a se fi înconjurat, la minister, de consilieri tineri. 

Mai mult, fostul ministru al Cuturii precizează că noua conducere a AFCN, despre care Manolescu spune că a fost încredinţată unui ” june care n-a scris o carte în scurta lui viaţă”, este una selectată în urma unui concurs organizat transparent. 

În opinia lui Alexandrescu, în spatele tonului contondent şi al reproşurilor lui Manolescu se ascunde, de fapt, ”frica de transparentizarea finanţării organismelor care dau bani pentru proiectele culturale”. Fostul ministru aminteşte, de altfel, una dintre întâlnirile pe care le-a avut cu Manolescu, în luna ianuarie, în contextul discuţiilor privind finanţarea revistelor culturale: ”I-am spus d-lui Manolescu, precizând că vorbesc din calitatea de cetăţean şi nu din cea de ministru, că îi recomand să transparentizeze funcţionarea financiară a Uniunii Scriitorilor şi să afişeze pe site circuitul banilor, atât ai celor ce provin din bugetul statului cât şi ai celor din cotizaţiile scriitorilor şi din închirierea Casei Vernescu”. 

Rezultatul, spune Vlad Alexandrescu în textul sugestiv intitulat ”Cui i-e frică de ministrul Culturii?”, a fost cel al unei reclamaţii pe care Manolescu i-a făcut-o ”direct la Prim-Ministru, în care Domnia sa încerca să îi inculce ideea că eu aş încerca, machiavelic, pretextând un fals ajutor de stat, să împiedic finanţarea revistelor culturale la care uniunile de creaţie au dreptul prin lege. M-am trezit apoi cu o convocare în comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor”.

Fostul ministru al Culturii spune că se aştepta la atacurile venite dinspre ”grupurile de interese”, dar că nu se aştepta ca argumentul major în jurul căruia Nicolae Manolescu să îşi construiască critica să fie cel al ”tinereţii” consilierilor pe care i-a adus la Ministerul Culturii, tocmai pentru a da voce oamenilor din afara sistemului corupt şi îmbătrănit, ”incapabil să se regenereze singur”. 

După ce şi-a anunţat demisia de la portofoliul Culturii, Vlad Alexandrescu a trecut în revistă,  într-o scrisoare adresată membrilor Grupului pentru Dialog Social (GDS), problemele pe care le-a creat ”grupurilor de interese”, care ar fi dus, în cele din urmă, la plecarea sa de la minister. Astfel, Alexandrescu a spus că a deranjat miniştri în cazuri de plagiat şi grupuri de interese, dând exemplu cazurile Roşia Montană, Cathedral Plaza şi casa Nanu-Muscel, dar şi cel al Muzeului Naţional de Artă.

”Prin multe decizii şi acţiuni ale mele, am deranjat grupuri de interese foarte variate. Unele au fost foarte vizibile, cum ar fi interesele de la Roşia Montană sau de la Cathedral Plaza din Bucureşti. Ele mi-au adus încercări directe de intimidare, am fost chemat in Parlament să dau socoteală, sunat de oameni politici. Când am oprit dărâmarea casei Nanu-Muscel din Piaţa Romană, am fost sunat chiar de un coleg de Guvern, cu intimidare directă. Apoi, am fost convocat la ASE la o şedinţă de «înfierare» condusă de fostul rector al ASE, actualmente preşedinte al Senatului ASE, acelaşi om care a interzis accesul la Biblioteca ASE pentru consultarea tezelor de doctorat susţinute în acea Universitate”, a mai scris ministrul.

Vlad Alexandrescu a făcut atunci referire şi la situaţia conducerii Muzeului Naţional de Artă. ”La Muzeul de Artă al României, Roxana Theodorescu, aflată acolo de 22 de ani, a fost evaluată de o comisie compusă din Anca Oroveanu, Ruxandra Demetrescu şi Călin Dan, şi a obţinut nota 8,73, adică o notă sub 9, ceea ce a permis organizarea unui concurs deschis. La acest concurs, cu un juriu internaţional (am invitat pentru prima oară în România un specialist de la Muzeul Luvru, cu gândul de asocia Luvrul în viitor la activităţile Muzeului), Ruxandra Theodorescu (care s-a prezentat din nou) a fost clasată a treia, iar poziţia întâi a fost obţinută de Călin Stegerean, de la Cluj”, menţionează Vlad Alexandrescu.

Despre Muzeul Ţăranului Român, Vlad Alexandrescu spune că Virgil Niţulescu, ”actualmente inculpat într-un dosar penal instrumentat de DNA în legătură cu acordarea avizului de declasare pentru anexele Palatului Sutu din Bucuresti, pe vremea când era secretar general în Ministerul Culturii”, a pierdut concursul pentru un nou mandat, în faţa antropologului lui Vintilă Mihăilescu. Între timp, concursul a fost anulat.

Ministrul Culturii şi-a anunţat demisia din funcţie, printr-un mesaj publicat, în 27 aprilie, pe pagina sa de Facebook, în care apreciază că reforma pe care a început-o este periclitată de "forţe retrograde", dar a fost încele din urmă demis de prim-ministrul Dacian Cioloş. Pentru susţinerea lui, câteva sute de oameni au ieşit în stradă, în faţa guvernului. 

 

 

 

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.