Iniţiativa Terra Memoriae, desfăşurată în perioada 2026-2028, aduce cercetarea umanistă direct pe Via Transilvanica. Nouă rezidenţe vor aduce pe traseul de 1.600 de km cercetători şi creatori din literatură, gastronomie, antropologie, artă, arhitectură, teatru, istorie, fotografie şi biologie, pentru a explora oamenii, locurile şi poveştile celor opt ţinuturi şi pentru a le transforma în forme de cunoaştere şi memorie accesibile publicului, anunţă Organizaţia Tăşuleasa Social şi Asociaţia UmanEast.
Terra Memoriae este un proiect iniţiat de organizaţia Tăşuleasa Social şi asociaţia UmanEast pentru Educaţie şi Cultură, alături de Radio România Cultural în calitate de curator şi coproducător.
Via Transilvanica este privită, astfel, şi ca un spaţiu cultural în aer liber, în care întâlnirea directă cu oamenii şi locurile poate deveni o formă de cunoaştere şi de înţelegere a propriei identităţi.
Proiectul îşi propune să facă mai vizibile elementele de cultură care există deja pe traseu, în cele 400 de comunităţi pe care traseul le traversează. „Dacă mă întorc în 2017, mi-aduc aminte că pe vremea aceea aveam o preocupare serioasă: cum facem ca organizaţia să nu funcţioneze în baza spaimei şi cum să învăţăm să construim binele. De atunci, de când a apărut Via Transilvanica, am devenit drumar şi am descoperit un peisaj etnografic aproape inepuizabil şi o Românie despre care simt că avem încă atât de multe de spus. Terra Memoriae este şansa de a coborî în profunzimea acestor locuri, de a pune cunoaşterea în dialog şi de a le oferi oamenilor, inclusiv celor veniţi din afară, şansa de a se îndrăgosti de ţara noastră. Pentru noi, acest proiect este o incursiune prin România, dar şi o călătorie spre noi înşine. Dacă vrem să ştim încotro mergem, trebuie mai întâi să înţelegem cine suntem şi de unde venim”, a declat Alin Uhlmann Uşeriu, preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa Social.
Un demers unic la nivel naţional
Terra Memoriae propune 9 rezidenţe culturale în cele 8 ţinuturi ale traseului, în care artişti şi cercetători din domenii precum literatură, gastronomie, antropologie, artă, arhitectură, teatru, istorie, fotografie şi biologie vor petrece timp în comunităţi şi vor încerca să răspundă la câteva întrebări simple.
Dincolo de documentare, aceste rezidenţe sunt despre dialog şi încredere. Ne propunem să creăm contexte reale de întâlnire între oameni, comunităţi şi domenii diferite, pentru că, într-un spaţiu public dominat adesea de neîncredere şi negativitate, simpla observare nu este suficientă. Schimbarea apare atunci când oamenii au ocazia să lucreze împreună, să se asculte şi să se descopere reciproc.
În acelaşi timp, proiectul îşi propune să recupereze şi să păstreze fragmente de memorie care riscă să dispară: poveşti, gesturi, practici, limbaje, imagini, gusturi, forme de locuire şi feluri de a înţelege un teritoriu. Fiecare rezidenţă va lăsa în urmă o formă de documentare, o amprentă culturală, (text, imagine, sunet, obiect, lucrare, arhivă) care va rămâne legată de comunitatea în care a fost creată. În timp, aceste fragmente vor putea construi o cultură a memoriei, sau un Ţinut al ţinuturilor, un spaţiu comun ce va putea fi descoperit de-a lungul timpului atât de localnici, cât şi de drumeţii care ajung pe Via Transilvanica.
Prin această abordare, cercetarea academică este scoasă din spaţiile convenţionale şi dusă direct în teren, acolo unde poveştile, memoria şi patrimoniul pot fi întâlnite nemijlocit.
Rezidenţele - o contre-mémoire a locurilor şi a oamenilor
Cele nouă rezidenţe propun tot atâtea moduri de a privi teritoriul, de la „Bucovina: bornă spirituală şi entuziasm”, cu Moni Stănilă, şi „Bucovina: ce mâncăm atunci când ne punem la drum?”, cu Adriana Sohodoleanu, până la explorările antropologice, artistice, arhitecturale, teatrale, istorice, fotografice şi biologice realizate de Laura Jiga Iliescu, Irina Botea Bucan şi Jon Dean, Dorin Ştefan şi studenţii săi, Elise Wilk, Cătălin Pavel şi studenţii, Iosif Király şi Alexandru Stermin.
Împreună, aceste proiecte construiesc o formă de contre-mémoire: memoria vie a oamenilor obişnuiţi, a locurilor şi a experienţelor lor, recuperată prin întâlnire şi păstrată în forme contemporane. Rezidenţele nu-şi propun să vorbească despre comunităţi, ci să construiască împreună cu ele mărturii care să dăinuie.
O cultură a memoriei transmisă mai departe Radio România Cultural are în proiect rolul de curator şi coproducător, contribuind la documentarea şi traducerea experienţelor din teren într-un conţinut accesibil publicului larg.
Rezidenţii au fost selectaţi de Radio România Cultural în funcţie de expertiza lor şi de capacitatea de a transforma experienţa directă în cunoaştere şi creaţie. În paralel, Daria Ghiu şi alţi jurnalişti ai postului vor urmări proiectul din teren, ducând cercetarea şi poveştile comunităţilor mai aproape de publicul naţional. Demersul va fi completat de platforma digitală a iniţiativei care va reuni rezultatele cercetărilor şi amprentele culturale ale rezidenţelor, astfel încât acestea să rămână accesibile publicului şi să poată fi folosite în continuare ca resurse de cunoaştere şi educaţie.
Centenarul Radio România (1928–2028) va constitui reperul şi evenimentul ancoră al proiectului, culminând cu spectacolul de la Sala Radio din 1 noiembrie 2028, lansarea unui documentar de 90 de minute şi un eveniment dedicat culturii şi memoriei.
Terra Memoriae porneşte de la ideea că memoria nu trebuie să rămână doar o arhivă a trecutului. Ea poate deveni o resursă pentru prezent şi pentru felul în care comunităţile îşi construiesc viitorul. Prin cercetare, documentare, artă şi jurnalism, proiectul îşi propune să facă vizibile fragmente de memorie care există încă în comunităţile de pe Via Transilvanica şi să le transforme în experienţe culturale accesibile.
Medikatv.ro
