La cea de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental al UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, care se desfăşoară la Rabat, Maroc, a fost adoptată, joi, decizia privind înscrierea „Artei cămăşii cu altiţă - element de identitate culturală în România şi Republica Moldova” pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii, transmite Ministerul Culturii.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
CITEȘTE ȘI Premierul Nicolae Ciucă, după introducerea ”artei cămăşii cu altiţă” în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanităţii: Ziua Naţională a României este cea mai potrivită pentru recunoaşterea internaţională a măiestriei şi tradiţiei româneşti

În cadrul reuniunii, precedate de o campanie susţinută, plecând de la recomandările Organului de Evaluare, reprezentanţii celor două ţări au prezentat informaţii privind contribuţia elementului la vizibilitatea şi semnificaţia patrimoniului cultural imaterial naţional şi universal, conexiunea cu alte elemente de patrimoniu, dialogul între comunităţi, cercetători şi ONG-uri, precum şi măsurile de salvgardare implementate în comun de ambele state cu implicarea comunităţilor, purtătorilor şi societăţii civile.

Cele 24 de state membre ale Comitetului au apreciat valoarea elementului pentru identitatea culturală a celor două ţări, funcţiile sociale ale acestuia, aportul la consolidarea dialogului între comunităţi şi la incluziunea socială, precum şi importanţa măsurilor actuale şi viitoare de salvgardare implementate în cooperare cu comunităţile de purtători, în vederea promovării cămăşii cu altiţă, inclusiv prin intermediul acţiunilor de educaţie formală şi non-formală.

Înscrierea în Lista Reprezentativă asigură o mai bună conştientizare a valorii acestei arte tradiţionale, care a devenit, în ultimele decenii, un reper important de identitate naţională, precum şi a necesităţii de protecţie a practicilor specifice de creaţie transmise din generaţie în generaţie, în cadrul comunităţilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Reuşita de astăzi se datorează, în cea mai mare măsură, generaţiilor de creatori ai cămăşii cu altiţă, asigurarea transmiterii patrimoniului în cadrul comunităţilor purtătoare fiind unul dintre cele mai importante criterii care definesc acest element.

În complexul proces de înscriere, implicarea comunităţilor de meşteri populari din cele două ţări a reprezentat un aspect definitoriu al dosarului declarat câştigător.

În urma deciziei de joi, instituţiile culturale din cele două ţări au datoria de a continua să încurajeze activ efortul remarcabil pe care aceste comunităţi şi aceşti creatori îl fac în păstrarea şi promovarea, de manieră durabilă, a elementelor de patrimoniu cultural imaterial.

Delegaţia României la Rabat este condusă de András István Demeter, secretar de stat în Ministerul Culturii, şi le include pe Simona-Mirela Miculescu, ambasador, delegat permanent al României pe lângă UNESCO, şi Ioana Baskerville, punctul focal pentru Convenţia 2003.

Delegaţia Republicii Moldova este condusă de Sergiu Prodan, Ministrul Culturii al Republicii Moldova. Din aceasta fac parte: Corina Călugăru, ambasador, delegat permanent al Republicii Moldova pe lângă UNESCO şi Andrei Prohin, expert în patrimoniul cultural imaterial.

Ministerele Culturii - responsabile de dosarul „Arta cămăşii cu altiţă – element de identitate culturală în România şi Republica Moldova” -  aduc mulţumiri pentru nepreţuitul sprijin acordat de Ministerul Afacerilor Externe din România şi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene din Republica Moldova şi de către echipele Delegaţiilor permanente ale celor două state pe lângă UNESCO.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.