Unul dintre tezaurele care au contribuit la crearea imaginii fabuloasei bogăţii a moştenirii arheologice trace este prezentat pentru prima dată într-un muzeu din România. Expoziţia temporară „Tezaurul de Sveştari. Din aurul tracilor sud-dunăreni” va fi deschisă joi, începând cu ora 17.00, la sediul Muzeului Naţional de Istorie a României din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, Bucureşti.
Expoziţia „Tezaurul de Sveştari. Din aurul tracilor sud-dunăreni” reprezintă materializarea unei colaborări cu Institutul Naţional de Arheologie cu Muzeu al Academiei Bulgare de Ştiinţe din Sofia.
Manifestarea reprezintă o premieră şi prin faptul că va fi găzduită de cea mai prestigioasă expoziţie permanentă a Muzeului Naţional de Istorie a României, expoziţia Tezaurul Istoric, un spaţiu exclusiv al metalelor preţioase în care până acum nu au mai fost organizate alte expoziţii temporare.
Prezentate alături de alte ansambluri din secolele IV-III a.Chr., de artefacte din tezaurul de la Cucuteni-Băiceni sau din inventarele funerare de la Peretu şi Agighiol, podoabele de la Sveştari se vor bucura de o foarte bună încadrare contextuală, putându-se observa şi existenţa unor caracteristici comune.
În nord-estul Bulgariei, la cca. 40 km sud de Dunăre, în regiunea (oblast-ul) Razgrad, în apropiere de oraşul Isperih şi în împrejurimile satului Sveştari, se află un ţinut foarte bogat în vestigii arheologice din diverse perioade istorice, areal declarat din 1988 Rezervaţia Naţională Sborianovo.
Tezaurul de la Sveştari a fost descoperit în această zonă, în noiembrie 2012, în timpul săpăturilor arheologice sistematice conduse de Institutul Naţional de Arheologie cu Muzeu al Academiei Bulgare de Ştiinţe din Sofia în necropola tumulară a unui oraş fortificat, construit în secolul al IV-lea a.Chr. pe malurile râului Krapineţ. Acesta provine din cea mai mare movilă funerară din zonă, cu o înălţime de peste 15 metri şi un diametru de 60 de metri. Movila a fost construită în două etape, mai întâi deasupra unui cavou de piatră cu o boltă semicilindrică iar ulterior a fost extinsă pentru a acoperi şi un stejar bătrân aflat în apropierea construcţiei, tezaurul fiind aşezat într-un mic cufăr de lemn printre ramurile copacului, la patru metri înălţime deasupra solului. Depus cel mai probabil în al doilea sfert al secolului al III-lea a.Chr., tezaurul se compune doar din artefacte de aur, podoabe specifice portului feminin şi accesorii de harnaşament pentru un cal de călărie, totul învelit, se pare, în brocart, un material textil bogat ornamentat din care s-au păstrat mai multe fire de aur.
Descoperirile spectaculoase de la Sborianovo aparţin celui mai important centru politic şi religios tracic de la nord de Balcani din secolele IV-III a.Chr., considerat de unii cercetători reşedinţa regelui get Dromichaites. Toate aceste vestigii pun în evidenţă o cultură bogată şi nuanţată, foarte bine racordată la modelele religioase şi politice elene ale epocii, un spaţiu care nu era ocupat însă doar de basilei şi războinici, ci şi de doamne, rafinate aristocrate sau preotese, personalităţi în mod fastuos onorate în cadrul dinastiilor regale. Autoritatea acestui regat se extindea foarte probabil şi pe malurile nordice ale Dunării iar ecourile istorice ale afirmării sale ar putea fi regăsite chiar şi în izvoarele antice, în conflictele dintre Dromichaites şi regele macedonean al Traciei, Lysimachos.
Construcţia tumulilor şi a mormintelor cu arhitectură elaborată de la Sborianovo sunt dovada existenţei unei puternice aristocraţii locale foarte bine interconectată şi integrată în conglomeratul relaţional al lumii elenistice. Afluxul de aur şi bogăţii revărsat asupra lumii greceşti şi Europei ca urmare a expediţiei asiatice a lui Alexandru Macedon poate fi surprins şi în opulenţa impresionantă a lumii trace, tezaurul de la Sveştari, datat în prima jumătate a secolului al III-lea a.Chr. încadrându-se perfect în acest spaţiu cultural. Pe de altă parte, dacă ţinem cont de contextul prestigios în care a fost descoperit, de diferenţele stilistice care individualizează artefactele în raport cu spaţiul regalităţii macedonene, în raport cu cel nord-pontic sau cu modelele scitice, la nivel simbolic se poate surprinde o anumită originalitate care ar putea sugera şi o materializare în aur a ideilor şi viziunilor identitare ale unei regalităţi getice din ce în ce mai puternice.
Diademă, brăţări, inel, 550 de perle, în cufărul de Sveştari
Setul de podoabe din cufărul de Sveştari este compus dintr-o diademă foarte elaborată, ornamentată cu feline şi centauride, două perechi de brăţări, un inel cu reprezentarea lui Eros şi peste 550 de perle, verigi sau pandantive, elemente asamblate probabil iniţial în mai multe coliere sau cusute pe un veşmânt bogat ţesut cu fire de aur. Dintre accesoriile harnaşamentului bogat împodobit cu aur au fost depuse diferite forme de ornamente: un fruntar cu o protomă de cal, două discuri cu portretul zeiţei Atena, un alt disc cu o figură feminină, probabil o menadă, două rozete mai mici, patru elemente cu decor vegetal, două piese cvadrilobate, o verigă, 44 de aplice pe care este reprezentat un bust feminin şi alte 121 de aplice mai mici, semisferice. Împreună cu toate aceste artefacte au fost descoperite şi foarte multe fire de aur. Realizate dintr-un aur înalt rafinat, asamblate dintr-o multitudine de mici elemente sau turnate cu talent prin metoda cerii pierdute, podoabele din Tezaurul de la Sveştari au fost lucrate de meşteri experimentaţi care stăpâneau foarte bine toate abordările tehnologice care au caracterizat orfevrăria perioadei elenistice.
Încercând să reconstituie contextul creării artefactelor din tezaurul de la Sveştari, al folosirii, selecţiei şi al depunerii lor, cercetarea arheologică a oferit toate detaliile necesare creionării unei istorii aflate undeva la limita dintre realitate şi basm, povestea unui comunităţi puternic ierarhizate care avea capacitatea de a mobiliza forţe uriaşe pentru a-şi preamări aleşii şi a înălţa construcţii monumentale, o lume care îşi cinstea strămoşii şi zeii, aducându-le uneori şi bogate ofrande în aur.
Expoziţia va fi deschisă până în 25 iunie 2023 şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică, în cadrul Tezaurului Istoric al Muzeului Naţional de Istorie a României.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
