Un oraş turc revendică locul de naştere al „Odiseei”: „Homer era unul dintre ai noştri”

„Odiseea” ar fi luat naştere într-o peşteră situată deasupra dealurilor acoperite de măslini din Bornova, în provincia Izmir, pe coasta Mării Egee din Turcia, estimează un cercetător turc, în timp ce autorităţile locale speră să beneficieze de pe urma noului interes pentru Homer, generat de filmul lui Christopher Nolan, scrie AFP.

„Acest loc a fost întotdeauna numit de localnici «Valea lui Homer». Călători din întreaga lume veneau odinioară să vadă peştera în care se spune că Homer şi-ar fi compus poemele”, povesteşte cercetătorul Altan Altin, care tocmai a publicat o carte pe această temă.

Cu toate acestea, în lipsa unor dovezi concrete, povestea peşterii lui Homer a rămas mult timp un mit.

„Locuitorii din Smirna au râul Melos, cu apele sale delicioase, iar la izvorul acestuia se află peştera în care, se spune, Homer şi-a compus poemele”, scria în secolul al II-lea geograful grec Pausanias, alimentând o dezbatere care continuă şi astăzi cu privire la viaţa lui Homer şi la amplasamentul râului lângă care se spune că s-ar fi născut poetul în secolul al VIII-lea î.Hr.

Deşi şi alte locuri, în special insula grecească Chios, îi revendică originea, vechea Smirna, astăzi Izmir, şi zona sa din interiorul ţării, unde se află Bornova, sunt strâns legate de poet.

„Pentru mine, nu există nicio îndoială: Homer este din Bornova, este din Izmir. În orice caz, este din Ionia, care cuprinde Smirna şi Chios. Este din aceste ţinuturi”, afirmă Altan Altin.

Pentru a-şi susţine teza, Altan Altin se bazează în special pe un basorelief din secolul al III-lea î.Hr. care reprezintă divinizarea lui Homer. Potrivit lui, scena reproduce cu o precizie uimitoare peştera din Bornova.

„Acest basorelief era cunoscut, dar nimeni nu observase detaliile identice cu peştera lui Homer. Pentru prima dată iese la iveală o descriere geografică atât de detaliată”, povesteşte cercetătorul.

Accesul la peşteră, înghesuită de stânci, rămâne dificil. Pereţii acesteia poartă inscripţii şi graffiti a căror vechime rămâne necunoscută.

„Descoperirile rezultate din săpături, în special monedele care îl înfăţişează pe Homer, ne indică faptul că locuitorii vechii Smirna îl considerau pe poet unul dintre ai lor”, precizează, la rândul său, arheologul Mehmet Akif Erdem.

„Iliada şi Odiseea au fost scrise în dialectele ionian şi eolian, ceea ce sugerează că vechea Smirna şi Bornova ar putea fi una dintre ţările natale ale lui Homer”, adaugă el.

Dincolo de dezbaterea academică, figura lui Homer este omniprezentă în Bornova.

La tumulul de la Yesilova, sit care datează din neolitic şi considerat cea mai veche aşezare umană din Izmir, un bust al lui Homer, însoţit de o inscripţie care proclamă „Am compus Iliada şi Odiseea pe acest pământ. Am trăit în Bornova”, îi întâmpină pe vizitatori.

Pe lângă Valea lui Homer şi un târg de carte dedicat poeziei, municipalitatea din Bornova a ridicat o statuie a lui Hector, eroul războiului troian, într-un parc central al oraşului şi intenţionează să reamenajeze peştera lui Homer pentru a o deschide vizitatorilor.

„Păstrarea moştenirii lui Homer este o datorie faţă de umanitate. El este unul dintre părinţii fondatori ai literaturii. Poveştile pe care le spune sunt cele ale acestui pământ. Nu este vorba despre a decide dacă trebuie sau nu să-l revendicăm pe Homer. Istoria lui este şi a noastră”, afirmă Omer Eski, primarul din opoziţie al oraşului Bornova.

Această viziune nu se bucură însă de unanimitate. În 2024, unii consilieri municipali din partidul preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan au propus redenumirea văii lui Homer după numele unui luptător turc, considerând că locul respectiv nu ar trebui să poarte un nume grecesc.

„Ştergerea numelui Homer ar fi una dintre cele mai grave nedreptăţi pe care le-am putea face oraşului Bornova”, a replicat atunci primarul, care doreşte „să-l facă cunoscut pe Homer în întreaga lume ca aparţinând oraşului Bornova” şi să o transforme într-un atu turistic.

Succesul filmului „Odiseea” a stârnit un val de interes pentru Homer şi a stimulat vânzările epopeilor sale, mărturiseşte Mustafa Kocyigit de la librăria Gargantua din Izmir.

„Ştiam că Homer era de pe aici, dar nu ştiam că era chiar din Izmir. Mă simt mândră şi profund privilegiată să fiu compatrioata lui”, spune Safak Tosun, profesoară în vârstă de 58 de ani, în faţa unuia dintre cinematografele oraşului, unde filmul rămâne un succes de box-office.

„Când te cufunzi în „Iliada”, înţelegi cu adevărat că Homer era un anatolian. Descoperi acolo anecdote sau urme culturale complet necunoscute în altă parte”, consideră Altan Altin.

Pentru cercetător, originile lui Homer nu ar trebui să dea naştere unei rivalităţi între Turcia şi Grecia.

„Homer are 2.800 de ani, în timp ce graniţa turco-greacă are doar un secol”, consideră el. „Homer este grec. Homer este anatolian. Niciunul dintre noi nu este mai vechi decât el, nici măcar statele”.