Bucovineanul Dan Filimon din comuna Moldoviţa a susţinut financiar reinstalarea inscripţiei „Palatul Naţional” pe vechea Casă Naţională a Românilor din Cernăuţi. Potrivit BucPress, inscripţia istorică a fost finalizată pe 25 septembrie.
„În 25 septembrie, în jurul orelor 12.00, când trompetistul de pe turnul primăriei anunţa urbea despre scurgerea neîncetată a timpului, pe clădirea fostului Palat Naţional se aşezau la locul lor ultimele litere din inscripţia istorică de cândva. Pe ochii celor câţiva conaţionali prezenţi la acest eveniment, am văzut lacrimi de bucurie şi satisfacţie că în sfârşit adevărul istoric a triumfat. N-a fost chiar uşor, deşi era firesc ca aceste litere să revină demult la locul lor. Ştim prea bine că aici la Cernăuţi s-a vorbit mult prea mult, în scop propagandistic, despre multiculturalismul bucovinean, dar spre regretul nostru, s-a făcut mult prea puţin ca el să existe de-adevăratelea”, scrie bucpress.eu.
”Mulţumirile noastre ar trebui să le îndreptăm în primul rând conducerii Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi, Eugen Patraş şi Vasile Tărâţeanu, care au întreprins toate demersurile necesare către oficialităţi timp de aproape 2 ani, pentru a reinstala inscripţia istorică legal la locul său firesc. Recunoştinţa noastră se îndreaptă şi către doamna Elena Puşcova, (ex) şefă a secţiei Patrimoniu cultural din cadrul municipalităţii şi Ilie Suceavan, specialist în domeniu. Mulţumirile noastre se îndreaptă, nu în ultimul rând, şi către inimosul bucovinean Dan Filimon, din Moldoviţa Sucevei, care a asigurat suportul financiar”, adaugă publicaţia, subliniind că Palatul Naţional din Piaţa Centrală este ”locul cel mai plin de istorie românească” din Cernăuţi.
Deşi clădirea a fost construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea, ca să slujească guvernatorului Bucovinei, apoi transformată în hotel („Weiss”), ea îşi scrie adevărata şi cea mai strălucită pagină a sa începând cu anul 1900, când devine sediul Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina”, scrie bucpress.eu.
Până atunci imobilul era cunoscut de către români mai mult prin oaspeţii celebri ai hotelului „Weiss” şi ai renumitului restaurant pe care îl deţinea. Aici a cântat nu o dată marele muzician şi violonist Grigore Vindereu, la unele din concertele sale participând şi tânărul student, Ciprian Porumbescu. De nenumărate ori în acest hotel s-a oprit şi Titu Maiorescu, fiind implicat într-un proces cu moşiile mănăstireşti din Bucovina. Deosebit de concludentă în acest sens este însemnarea din jurnalul lui din 10/22 iunie 1876: „Timp ca de vis la Cernăuţi, în călătorie, petrecut 12 ore, de la 3 dimineaţa până la 3 după prânz, în frumoasa cameră mare cu balcon (Nr. 3) a otelului Weiss”.
Spre sfârşitul sec. XIX-lea Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina îşi avea sediul în Siebenbürgerstrasse (azi str. Principală, 81). Casa fiind mică şi veche nu mai satisfăcea necesităţile tot mai mari ale Societăţii, conducerea ei hotărăşte să-şi construiască un nou sediu pentru care începe să adune bani atât prin cotizaţii, cât şi prin subscripţii publice.
Exact în acest moment apare posibilitatea de a cumpăra hotelul „Weiss”, în condiţii destul de avantajoase, de la Banca Funciară din Cernăuţi, prin valorificarea de către aceasta din urmă a unei ipoteci. S-a ţinut cont, desigur, şi de amplasarea favorabilă a clădirii, chiar în centrul oraşului, lângă primărie, fapt ce adăuga un sens mult mai profund întregii afaceri.
Astfel, în 1900 clădirea hotelului „Weiss” devine proprietatea Societăţii, iar prin amplasarea şi a celorlalte societăţi culturale româneşti din Cernăuţi („Junimea”, „România ortodoxă”, „Armonia”, „Moldova” (mai târziu „Dacia”), ea se transformă în Casa Naţională a Românilor, iar pe frontispiciu se va scrie „Palatul Naţional”. De la această dată şi până în 1944 (cu întreruperea dintre 28 iunie 1940 şi 5 iulie 1941) toată mişcarea românească bucovineană va fi strâns legată de Palatul Naţional.
Devenise în scurt timp un obicei ca oaspeţii mai însemnaţi ai Cernăuţiului, fie străini, fie conaţionali, să viziteze în primul rând Casa Naţională a Românilor, exprimându-şi astfel omagiul şi respectul faţă de naţiunea autohtonă a provinciei Bucovina. Să dăm, la întâmplare, un şir de nume ale personalităţilor care i-au trecut pragul de-a lungul anilor: Regii României, Ferdinand, Carol al II-lea, Mihai I, întreaga familie regală, scriitorii M. Sadoveanu, Cincinat Pavelescu, Ionel Teodoreanu, Octavian Goga, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, actorii Petre Liciu, Aristizza Romanescu, Cezar Belcot, Constantin Tănase, dirijorul şi interpretul George Enescu, aviatorul Aurel Vlaicu, istoricul Vasile Pârvan şi atâţea alţii. În 1909, după ce Nicolae Iorga a ţinut o conferinţă în sala Teatrului orăşenesc, va fi adus pe braţe de către studenţii români în Palatul Naţional.
Odată cu instaurarea regimului totalitar comunist în oraş, Palatul Naţional va fi naţionalizat şi dat ca sediu Judecătoriei regionale, iar inscripţia de pe frontispiciu a fost dată jos. Actualmente în acest imobil se află Curtea de Apel, iar Societăţii „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi revenindu-i sub formă de comodat câteva camere la parter, în partea stângă a clădirii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
