Eliminarea taxei Radio-TV, pierderea dreptului de a participa la competiţia muzicală Eurovision 2016, în urma neachitării unei datorii de peste 10 milioane de euro către European Broadcasting Union (EBU), acuzaţii de cenzură şi urmăriri penale în cadrul Consiliului de Administraţie al Radio România se numără printre evenimentele care au marcat radioteleviziunea publică în anul 2016.
Eliminarea taxei Radio-TV
În a doua jumătate a lunii octombrie, Camera Deputaţilor a adoptat în unanimitate, în calitate de for decizional, un proiect de lege al PSD privind eliminarea unor taxe nefiscale, printre care şi cea Radio-TV, reintrodusă de plen la cererea lui Liviu Dragnea, după ce Comisia pentru buget a decis scoaterea ei din proiect.
Deputaţii au votat practic renunţarea la articolul privind eliminarea taxei Radio-TV. Propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi, astfel încât s-a votat din nou forma iniţială a legii, aşa cum a venit de la Senat, în care este prevăzută eliminarea taxei Radio-TV, începând cu 1 ianuarie 2017.
Imediat după această decizie, Televiziunea Română a transmis că devine prioritară clarificarea statutului instituţiei, întrucât posibila schimbare a sursei de finanţare nu trebuie să afecteze statutul juridic şi nici cel de instituţie de presă independentă editorial.
Irina Radu, Preşedinte-Director General al TVR, a spus că în orice condiţii de finanţare, intenţionează să ducă mai departe procesul de eficientizare şi reorganizare a instituţiei, conform primei etape de strategie, aprobată de Consiliul de Administraţie.
Ovidiu Miculescu, Preşedintele Director General (PDG) al Serviciului Român de Radiodifuziune (SRR), a reacţionat la decizia de eliminare a taxei Radio-TV spunând că măsura împiedică Radio România să îşi îndeplinească misiunea publică.
”Am subliniat mereu că această măsură aduce grave prejudicii independenţei şi echidistanţei serviciului public de radiodifuziune şi împiedică Radio România să-şi îndeplinească misiunea publică asumată cu 88 de ani în urmă”, a transmis Miculescu.
Anterior, Televiziunea Română a transmis că se opune propunerii legislative privind eliminarea taxei Radio-TV, argumentând că finanţarea televiziunii publice în principal din fonduri de la bugetul de stat ar afecta misiunea publică a instituţiei şi ar crea premisele unei dependenţe puternice faţă de factorii politici.
Reprezentanţii televiziunii publice au mai spus că, în situaţia în care propunerea legislativă ar fi aprobată, impactul financiar la bugetul de stat ar fi de 175 de milioane de euro, prin preluarea datoriei istorice, la care se adaugă, anual, 63 de milioane de euro, cifră ce reprezintă suma pe care televiziunea publică o încasează prin colectarea taxei. La acestea, se adaugă sumele pe care TVR le primeşte în prezent de la bugetul de stat pentru transmisii terestre (RadioCOM - SNR) şi pe satelit, cheltuielile pentru funcţionarea filialei de la Chişinău, cheltuielile pentru funcţionarea TVR Internaţional precum şi pentru investiţii, în condiţiile legii.
”S-a discutat despre posibila preluare a Societăţii Române de Televiziune (SRTv) la bugetul de stat în perioada de criză maximă - sfârşitul anului 2015 şi începutul anului acesta -, inclusiv cu Ministerul de Finanţe. Fiecare moment al discuţiei are în spate situaţii, date economice şi alte elemente, dar să nu uităm că situaţia televiziunii este în continuare gravă şi că TVR trebuie să ofere calitate telespectatorilor, nu numai să supravieţuiască pentru sine. Sigur că prima noastră opţiune este taxa TV”, a subliniat Irina Radu, Preşedinte-Director General al TVR.
Majoritatea membrilor Consiliului de Administraţie al SRTv şi-au exprimat opţiunea şi sprijinul pentru demersul de păstrare a taxei TV, poziţia TVR fiind în acord cu cele exprimate de Societatea Română de Radiodifuziune, ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent şi Convenţia Organizaţiilor de Media.
Pe 16 decembrie, Curtea Constituţională a decis că Legea PSD prin care sunt eliminate 102 taxe nefiscale, inclusiv cea radio-TV, este constituţională, în urma sesizării formulate de preşedintele Klaus Iohannis, în luna noiembrie. Preşedintele a anunţat, în aceeaşi zi, că va retrimite legea la Parlament.
Irina Radu a declarat pentru Agenţia de presă News.ro că instituţia pe care o conduce este pregătită pentru reorganizare şi că, în funcţie de ce posturi ale TVR vor fi dorite, va putea estima costurile. PDG al TVR a precizat că aşteaptă decizia preşedintelui Iohannis şi că este optimistă.
”De la început, poziţia noastră a fost foarte echilibrată, privind fiecare posibilitate de finanţare. Eu trebuia şi trebuie să fiu pregătită să adaptez strategia financiară a TVR. Oamenii nu se gândesc, când se uită la televizor, de unde vin banii. Trebuie să avem grijă de programele difuzate”, a declarat Irina Radu pentru News.ro.
PDG a explicat că vor urma modificări ale Legii nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR) şi Societăţii Române de Televiziune şi, în funcţie de acestea, costurile vor putea fi estimate.
”Eu sunt optimistă. Suntem pregătiţi. Dacă se rezolvă cu finanţarea, dacă vom avea un venit constant, vom redeveni ce am fost. Cifrele nu au fost discutate decât într-un cerc foarte restrâns şi nu pot încă să le fac publice. Depinde de ce variante prevede legea. Până acum, prin lege, eram obligaţi să avem TVR 1, TVR 2, Internaţional şi posturile teritoriale. În funcţie de ce posturi se vor dori - sigur, sper că vom avea şi noi un cuvânt de spus - putem spune ce costuri vor fi. Încerc să fiu riguroasă. Suntem pregătiţi de reorganizare. Era necesar, voiam să facem asta de mult, indiferent de lege. Trebuie făcute o mulţime de modificări”, a spus Irina Radu, pentru News.ro.
Excluderea de la competiţia muzicală Eurovision
Pe 22 aprilie, România a fost exclusă de la Eurovision în 2016, din cauza datoriilor neplătite de televiziunea publică către European Broadcasting Corporation (EBU), cuantumul acestora fiind de 17 milioane de franci elveţieni, acumulat în ultimii opt ani. Odată cu participarea la Eurovision, TVR a pierdut şi accesul la serviciile oferite de EBU membrilor săi, inclusiv la Eurovision News şi Sports News, dreptul de a difuza anumite evenimente sportive, accesul la expertiza tehnică şi legală pentru diverse evenimente.
Vechimea şi amploarea datoriei, precum şi faptul că planurile de eşalonare a achitării acesteia nu au fost respectate de SRTv din motive financiare, au dus la excluderea României de la ediţia 2016 a Eurovision. Totodată, SRTv i-a fost comunicat faptul că a fost început procesul de excludere din EBU. Eliminarea din EBU ar fi determinat imposibilitatea transmiterii Jocurilor Olimpice de la Rio, Brazilia, din acest an.
Televiziunea Română a precizat, într-un comunicat de presă, că a mai contractat, pentru anul acesta, prin intermediul EBU, preliminariile Campionatului Mondial de fotbal 2018, toate meciurile Naţionalei, iar pentru anii următori viitoarele două ediţii ale Campionatului Mondial de Fotbal şi ale Cupei Confederaţiilor, Campionatul European de înot, Campionatul European de canotaj, Campionatul European gimnastică artistică şi ritmică. TVR a primit de la EBU şi meciurile din preliminariile CE 2016.
Guvernul a transmis atunci, într-un comunicat de presă, că excluderea României din concursul Eurovision nu-i poate fi imputată deoarece situaţia financiară a TVR s-a agravat cu multă vreme înainte de instalarea actualului Executiv, iar în acel moment nu exista un cadrul legislativ care să permită plata datoriilor către un singur creditor al televiziunii publice.
După o întâlnire a reprezentanţilor televiziunii publice cu cei ai Ministerului Finanţelor Publice s-a ajuns la concluzia că situaţia televiziunii publice nu are cale de ieşire până când nu se modifică cadrul legislativ. La întâlnirea de la ministerul Finanţelor au participat, din partea TVR, Irina Radu, George Orbean şi Monica Ghiurco, membri ai Consiliului de Administraţie, Cristian Zgabercea, producător general şi Ioana Silea, şef Serviciu Financiar.
Datoriile Televiziunii Române către EBU, care au dus la excluderea României din competiţia Eurovision, au fost plătite de la bugetul de stat, după ce Ministrul Finanţelor Publice a iniţiat, în luna iunie, o Ordonanţă de Urgenţă prin care s-a creat cadrul legal, Ordonanţe de Urgenţă iniţiată de instituţie, care a precizat că sumele se asigură cu încadrare în bugetul aprobat.
Obligaţiile financiare la care documentul face referire includ contribuţii, taxe, cotizaţii, abonamente, licenţe pentru drepturi de difuzare a programelor de televiziune culturale, sportive, de divertisment, de ştiri, transmisii şi cheltuieli tehnice, precum şi orice alte cheltuieli pe care le presupune calitatea de membru al acestui organism internaţional.
Televiziunea Română şi European Broadcasting Union (EBU) au ajuns, în luna octombrie, la un acord prin care să facă posibilă revenirea României la Eurovision şi difuzarea, de către postul public de televiziune, a ediţiei din 2017.
În decembrie, EBU a finalizat un raport de consultanţă pentru Televiziunea Română, documentul urmând să fie analizat mai întâi intern, după care va fi lansat public în luna ianuarie, cu participarea consultanţilor asociaţiei televiziunilor publice, potrivit unei comunicări interne a TVR.
”În cadrul celei de a 77-a Adunări Generale a European Broadcasting Union - cea mai mare asociaţie a televiziunilor publice din lume- , săptămâna trecută, la Lausanne, a fost lansat public documentul de consultanţă realizat de specialiştii EBU pentru Televiziunea Română”, anunţă mesajul.
Deşi este membru EBU din anul 1993, este pentru prima dată când TVR solicită o consultanţă de acest gen şi o primeşte gratuit, costurile fiind susţinute integral de asociaţia televiziunilor publice.
Modificarea structurii programelor posturilor TVR
Structura serviciilor de programe pentru posturile Televiziunii Române s-a modificat după ce SRTv a obţinut o aprobare în acest sens de la Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), la sfârşitul lunii septembrie.
Irina Radu a transmis atunci un mesaj către CNA în care a precizat că posturile TVR vor fi definite şi reaşezate pentru a sluji publicului, astfel că TVR 1 se va orienta spre actualitate şi informaţie, TVR 2 va fi un canal generalist, iar TVR 3, un post regional şi cultural.
Prin modificarea structurii serviciilor de programe, SRTv a solicitat, pentru TVR 1, 80,65% producţie proprie, faţă de 57%, cât a fost aprobat pe 21 iulie, 19,35% producţii audiovizuale ale altor producători, faţă de 37,3%, şi a renunţat la programele retransmise TVR 2 şi TVR Internaţional, care aveau un procent de 5,7%. Programele de informare au 48 de procente, faţă de 23,5, cele educative sunt în proporţie de 14,25%, faţă de 18%, iar programele culturale reprezintă 4,5%, faţă de 8%. Emisiunile dedicate minorităţilor naţionale (germani, maghiari, romi şi alte minorităţi) se regăsesc în proporţie de 4,95%, faţă de 4,79%.
Postul TVR2 are 53,5% producţie proprie, faţă de 56%, 46% producţii audiovizuale ale altor producători, faţă de 39,5%, şi 0,5% faţă de 4,5% programe retransmise TVR 1 – Jurnal interpretat în limbaj mimico-gestual, ST. Cluj, Timişoara/ St. Cluj. Programele de informare au 18,5%, faţă de 13,5%, programele educative au 11,5%, faţă de 8,5%, iar cele culturale au 17%, faţă de 27%. Emisiunile dedicate minorităţilor naţionale (germani, maghiari, alte minorităţi), ocupă aceeaşi pondere, respectiv 1,8%.
TVR 3 are 94% producţie proprie, faţă de 95%, 5% producţii ale altor producători, faţă de 4% şi acelaşi procent de programe retransmise Trinitas TV, respectiv 1%. Programele de informare sunt în proporţie de 18%, faţă de 15%, cele educative sunt în proporţie de 9%, faţă de 10%, iar cele culturale, în proporţie de 38%, faţă de 20%. Emisiunile dedicate minorităţilor sunt transmise la fel, de luni până vineri, între orele 11.30 – 13.00 şi 23.05 şi 00.30.
Postul TVR Internaţional are 87% producţie proprie, faţă de 71,3% - producţia proprie a canalului reprezentând 30%, iar diferenţa până la 87% este constituită din producţii proprii SRTV. Postul nu mai are programe TVR1 retransmise, dar are 13% producţii audiovizuale ale altor producători, faţă de 13,1%. Programele de informare sunt în proporţie de 37%, faţă de 39%, cele educative sunt în proporţie de 11%, faţă de 7,5%, iar cele culturale de 9%, faţă de 25%.
Insolvenţa, una dintre soluţiile propuse pentru rezolvarea situaţiei financiare a TVR
Preşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu a declarat, pe 21 martie, că a depus la Camera Deputaţilor proiectul de lege care permite intrarea TVR în insolvenţă.
La începutul lunii aprilie, Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, a trimis Birourilor Permanente ale Parlamentului un punct de vedere legat de variantele privind soluţionarea crizei financiare a TVR: reorganizarea televiziunii publice ca instituţie publică, reorganizarea ca societate comercială, reorganizarea ca regie autonomă sau intrarea în insolvenţă, MFP prezentând o serie de argumente în favoarea insolvenţei.
Guvernul a prezentat varianta de a prevedea în legea TVR posibilitatea intrării în insolvenţă şi zece avantaje pe care le presupune aceasta. Printre ele se află posibilitatea redresării financiare printr-un plan de reorganizare, suspendarea acţiunilor de executare silită, furnizorii de utilităţi nu mai pot întrerupe temporar furnizarea unui anumit serviciu şi nu mai pot fi adăugate penalităţi la datoriile deja existente.
Tot la începutul lunii aprilie, şase membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) au votat pentru trimiterea unui aviz negativ către Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul al Guvernului, cu privire la propunerea de modificare a Legii 41/1994, care ar face posibilă intrarea Televiziunii Publice în insolvenţă, patru dintre ei menţionând că nu este de competenţa lor să se pronunţe în acest caz.
Membrii care au votat împotriva propunerii de modificare a legii au fost Valentin-Alexandru Jucan, Lorand Turos, Gabriel Tufeanu, Radu Bogdan Herjeu, Dorina Rusu şi Răsvan Popescu. Radu Călin Cristea, Laura Georgescu şi Vasile Buda au votat pentru propunerea de modificare a legii.
La sfârşitul lunii iunie, Preşedinte-director general al Televiziunii Române, Irina Radu, a spus, în timpul unei audieri la Comisia pentru Cultură a Camerei Deputaţilor, că membrii Consiliului de Administraţie al instituţiei nu susţin propunerea legislativă prin care TVR ar putea intra în insolvenţă.
”Această discuţie cu insolvenţa a pornit în ianuarie-februarie, în momentul în care situaţia televiziunii era mult mai gravă. (...) Între timp, Televiziunea Română a căpătat un nou Consiliu de Administraţie. Şi la noi s-a votat democratic şi toată lumea a fost de acord că, cel puţin în acest moment, insolvenţa nu este o prioritate şi că nu se susţine propunerea... Consiliul de Administraţie nu susţine aşa cum este propunerea legislativă înaintată având ca scop posibilitatea ca TVR să intre în insolvenţă”, a spus Irina Radu, menţionând că şedinţa în care CA a votat a avut loc pe 25 mai.
Totuşi, la sfârşitul lunii februarie, Irina Radu, la acea vreme preşedinte director general interimar al TVR, a declarat, la o dezbatere din comisiile parlamentare de cultură pe tema situaţiei financiare a televiziunii, că soluţiile posibile pentru salvarea televiziunii publice sunt intrarea în insolvenţă sau comasarea cu SRR, în condiţiile în care Guvernul a respins varianta ştergerii datoriilor, ca fiind nelegală.
"Avem 100 de milioane de euro datorii la bugetul de stat, 50 de milioane datorii comerciale, 2.500 de salariaţi, cu 2.000 dintre aceştia TVR este în conflict. Conducerile din perioada 2008-2012 nu au respectat contractul colectiv de muncă, nu au acordat măririle de salarii prevăzute în contractul colectiv de muncă, au semnat un contract fără să facă o prognoză corectă asupra veniturilor TVR şi iată-ne acum, după 8 ani, plătind greşeli venite din trecut. Începând cu februarie nu vom mai putea plăti taxele şi impozitele la bugetul de stat", a spus Irina Radu.
În a doua jumătate a lunii februarie, preşedintele Comisiei pentru cultură şi media a Senatului, social-democratul Georgică Severin, a depus la Parlament un alt proiect de modificare a Legii de organizare şi funcţionare a SRR şi SRTv, care a prevăzut separarea funcţiei de director general al TVR şi SRR de cea de preşedinte al Consiliului de Administraţie (CA) al societăţilor.
Potrivit documentului, sarcinile directorului general ar fi să reprezinte SRR şi SRTv ca persoană juridică în relaţiile cu terţii, să controleze şi să răspundă de punerea în aplicare a hotărârilor CA, să supună spre aprobare consiliului de administraţie strategia de dezvoltare a SRR, respectiv a SRTv, precum şi structura generală a programelor, astfel cum a fost elaborată de comitetul director, şi să coordoneze implementarea acestora, să aprobe angajarea şi concedierea personalului societăţii şi să numească şefii departamentelor şi conducătorii structurilor subordonate, în condiţiile legii.
Pe 15 martie, proiectul de modificare şi completare a legii 41/1994 a primit raport de respingere în cadrul Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor, cu 13 voturi ”pentru”, 12 ”împotrivă” şi 2 abţineri.
Irina Radu, câştigătoarea funcţiei de PDG. Alte propuneri - Monica Ghiurco şi George Orbean
Pe 9 mai, Irina Radu, numită de PSD în Consiliul de Administraţie al TVR, a primit aviz favorabil de la Comisiile de Cultură reunite ale Parlamentului pentru funcţia de preşedinte-director general al televiziunii publice, cu 25 de voturi ”pentru” şi niciunul ”împotrivă”, ea fiind audiată în pofida faptului că propunerea CA-ului a fost Monica Ghiurco.
Irina Radu a candidat în Consiliul de Administraţie pentru funcţia de PDG al TVR, dar a reuşit să obţină doar şase voturi, propunerea CA pentru Comisii fiind Monica Ghiurco, propusă de angajaţii televiziunii în consiliu. Parlamentarii membri ai Comisiilor de cultură reunite au decis, însă, să o audieze şi pe Irina Radu, justificând deciza prin articolul 19 alineatul 7 din legea de funcţionare a televiziunii publice, care stipulează ca vor audia "cu precădere" candidatul propus de CA, ceea ce le lasă posibilitatea de a audia şi alt candidat. Această propunere a trecut cu votul tuturor formaţiunilor, mai puţin PNL, ai cărui reprezentanţi au părăsit sala.
Candidatul propus de Consiliul de Administraţie al TVR, Monica Ghiurco, a primit aviz negativ de la comisiile de cultură reunite ale Parlamentului, cu 23 de voturi ”împotrivă” şi un singur vot ”pentru”.
Consiliul de Administraţie (CA) al Televiziunii Române (TVR) a decis la sfârşitul lunii aprilie să o propună, pentru a doua oară, pe Monica Ghiurco pentru funcţia de preşedinte-director general al televiziunii publice, cu şapte voturi favorabile.
În 11 aprilie, plenul reunit a respins prima candidatură a Monicăi Ghiurco pentru funcţia de preşedinte-director general al televiziunii publice. Aceasta nu a obţinut în plenul celor două Camere numărul necesar de voturi pentru numirea în funcţie, anume 272. Monica Ghiurco primise, în prealabil, aviz negativ din partea Comisiilor de Cultură reunite ale Parlamentului.
Monica Ghiurco, reprezentant al angajaţilor în CA, a fost a doua propunere de PDG respinsă de plen, după ce candidatura lui George Orbean, numit de guvern în CA, nu a reuşit să treacă de Parlament.
Noul Consiliu de Administraţie al TVR a fost format din Irina Radu, Doina Gradea, Alfred Bulai, Oana Stănciulescu, Radu Carp, Debreczeni Hajnal, Ruxandra Garofeanu, Cristian-Valeriu Hadji-Culea, Raico Cornea, Christel Ţopescu, George Orbean, Teodor Gabriel Giurgiu şi Monica Ghiurco.
Ulterior, pe 9 octombrie, Cristian Hadji-Culea, reprezentant al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) în Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune (SRTv), şi-a anunţat demisia din calitatea de membru în consiliu printr-un e-mail transmis duminică Preşedintelui - Director General, Irina Radu. Astfel, Gheorghe Bălăşoiu, supleant nominalizat de ALDE, a devenit noul membru titular al Consiliului de Administraţie al SRTv.
Pe 7 iunie, Irina Radu, noul preşedinte-director general al Televiziunii Publice a publicat pe pagina de intranet a instituţiei planul de reorganizare a TVR, pe care l-a prezentat şi membrilor Consiliului de Administraţie. Documentul a fost intitulat ”Principii de reconstrucţie şi funcţionare a SRTV”.
TVR “prima televiziune din viaţa ta” a ajuns o ”televiziune pe locul 8-10 sau şi mai departe în clasament uneori”, a arătat analiza făcută de Irina Radu, adăugând că TVR are datorii la stat de aproximativ 100 milioane de euro şi de aproximativ 50 de milioane de euro la parteneri comerciali.
Dintre cele 2.500 de posturi, 2.423 erau ocupate în 31 mai 2016, când TVR se afla în proces cu 2.100 de salariaţi în vederea acordării indicelui de inflaţie. 1.728 de persoane au câştigat procesele cu hotărâre definitivă, precizează documentul, iar 1.100 de persoane au executat silit conturile televiziunii.
Media de vârstă în TVR este de 46 de ani, iar salariul mediu brut de aproximativ 6.300 lei, potrivit documentului.
Pe 28 octombrie, Televiziunea Română a anunţat că organizează, începând din luna noiembrie, concursuri pentru ocuparea mai multor posturi în cadrul Direcţiei Ştiri şi Producţie. Irina Radu a declarat că economiile trebuie făcute în sectoarele unde există excedent, nu acolo unde influenţează rezultatul aşteptat de telespectator, şi a explicat, pentru Agenţia de presă News.ro, că aceste sectoare reprezintă zonele de suport şi zonele de personal care ar trebui să transmită de pe teren şi nu mai poate sau nu mai vrea.
Decizia vine în contextul în care televiziunea publică nu a mai organizat, în ultimii ani, concursuri pentru completarea schemei de personal, mai ales de la Ştiri, informează instituţia.
Potrivit reprezentanţilor TVR, deşi situaţia financiară a instituţiei este în continuare dificilă, demersul vine ca o măsură organizatorică necesară într-una dintre zonele unde activitatea este prioritară.
”Pentru a putea supravieţui, TVR are nevoie de rezultate, iar pentru a le obţine sunt necesari profesionişti tineri, cu experienţă, care provin din medii diferite şi pot îmbunătăţi rezultatele Televiziunii”, au transmis reprezentanţii TVR.
Acuzaţii de cenzură împotriva TVR şi Radio România
Televiziunea publică a anunţat, pe 27 noiembrie, amânarea difuzării unui interviu acordat de prim-ministrul Dacian Cioloş în cadrul emisiunii ”Viaţa Satului”, invocând perioada de campanie electorală şi faptul că demnitarul este imaginea unuia dintre partidele politice şi precizând că materialul nu conţine ştiri ”la zi” şi că premierul a participat recent la o emisiune a TVR.
Gigel Ştirbu, preşedintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor, a declarat, în urma audierii la Parlament a Irinei Radu, în legătură cu amânarea difuzării interviului, că decizia conducerii televiziunii publice a fost un act de cenzură ”făţişă” şi că atât el, cât şi colegii săi care candidează şi vor fi aleşi în viitoarea legislatură vor propune demiterea actualei conduceri a Societăţii Române de Televiziune (SRTv).
Irina Radu a declarat, în urma audierii de la Parlament, că nu a fost vorba despre un act de cenzură, întrucât difuzarea înregistrării nu a fost interzisă, ci amânată.
”Cenzură nu asta înseamnă. Cenzură înseamnă să interzici să apară ceva, nu să planifici la o altă dată difuzarea sau să dai dintr-un interviu 10 minute şi 30 tăiate, aia era cenzură. Aşa, s-a vorbit despre o altă planificare şi nu înţelegem de ce trebuie să întrebe lumea când dăm, de ce dă, de ce nu dăm. Asta mie, ca om şi ca jurnalist, îmi creează suspiciuni”, a spus Irina Radu, adăugând că este necesară modificarea legislaţiei privind tratamentul personalităţilor în campania electorală.
Prim-ministrul Dacian Cioloş a solicitat televiziunii publice să nu mai difuzeze interviul pe care l-a acordat emisiunii ”Viaţa Satului” invocând faptul că TVR a modificat condiţiile de difuzare a interviului convenite anterior şi că difuzarea ulterioară va face ca unele informaţii prezentate la momentul realizării şi destinate agricultorilor să necesite o actualizare.
Pe 13 decembrie, Consiliul Naţional al Audiovizualului a răspuns unei adrese formulate de preşedintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor, Gigel Ştirbu, în legătură cu decizia TVR de amânare a difuzării interviului, susţinând că forul audiovizual nu are competenţă în acest caz şi că este vorba despre o decizie editorială, iar cei mai mulţi membri au fost de părere că nu a fost vorba despre cenzură.
Membrul CNA Valentin-Alexandru Jucan a spus că fie şi în situaţia în care ar fi fost vorba depre un act de cenzură, forul audiovizual ar putea doar să constate.
”Să presupunem că ar fi chiar şi un sever şi crunt act de cenzură, mai mult de a constata noi nu avem ce să facem, pentru că nu ne permite legea. Legea audiovizualului care interzice cenzura nu are şi un alt articol accesoriu care să indice o sancţiune. Practic, dacă am constata un act de cenzură ar trebui să îl sesizăm tocmai pe Gigel Ştirbu, să îi trimitem înapoi sesizarea şi să îi spunem să ia act de ceea ce constatăm noi. Acest joc este puţin ridicol, în care Parlamentul aflat în campanie electorală ne trimite nouă un astfel de document şi este cu atât mai ridicol pentru o persoană care are funcţia de preşedinte al Comisiei de Cultură”, a spus Jucan.
Gabriel Gherghescu, directorul TVR 1, care a fost prezent la şedinţa CNA, a spus că amânarea transmiterii interviului a fost o decizie colectivă legată de oportunitatea datei de difuzare.
În cazul Societăţii Române de Radiodifuziune, pe 17 noiembrie, ActiveWatch a anunţat că va sesiza Consiliul Naţional al Audiovizualului şi organismele interne ale SRR cu privire la un posibil act de cenzură, după ce transmisia a fost întreruptă în timpul unei dezbateri despre taxa Radio-TV la intervenţiile jurnaliştilor Alexandru Rusu şi Gabriel Basarabescu, care au fost cercetaţi disciplinar în interiorul SRR.
”În cazul lui Rusu, transmisia s-a oprit imediat ce acesta a luat cuvântul, în vreme ce Basarabescu a dispărut din eter în momentul în care a început să vorbească despre lipsa de bugete pentru producţia editorială de la SRR. Intervenţia «sâcâitoare» a domniei sale a fost înlocuită de o melodie relaxantă a Patriciei Kaas”, a arătat ActiveWatch.
A doua zi, RRA a difuzat o sinteză a dezbaterii, în care a fost inclusă şi intervenţia lui Alexandru Rusu, întrucât, potrivit ActiveWatch, ”conducerea SRR s-a liniştit după ce a observat că declaraţiile nu o vizau”.
În schimb, intervenţia lui Gabriel Basarabescu a fost ”reasamblată”, fiind eliminate acele fraze în care era criticată politica managerială a conducerii.
Pe 22 noiembrie, Alexandru Rusu şi Cătălin Gomboş, jurnaliştii de la Radio România cercetaţi disciplinar după ce au atras atenţia asupra unor derapaje editoriale în cadrul instituţiei, au transmit că au fost înştiinţaţi despre clasarea cauzei şi cer demisia sau demiterea redactorului-şef interimar al Redacţiei Informaţii, Nicu Popescu, care a formulat sesizările împotriva lor.
Cătălin Gomboş a amintit, la sfârşitul lunii octombrie, pentru News.ro, că el şi colegul său au criticat campania Societăţii Române de Radiodifuziune împotriva modificării legii de funcţionare, întrucât nu a respectat standardele care sunt impuse în mod normal în radioul public.
”Argumentul principal pe care l-am adus eu a fost un caz punctual de manipulare a informaţiei. Era vorba despre un comunicat de presă al Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni despre o lege în care critica nişte modificări inexistente la legea 41, deci, o lege inventată, o lege imaginară. A apărut pe post la Radio România şi pe toate paginile noastre de Internet ca şi cum domniile lor ar fi criticat modificarea de lege care era atunci în discuţie în campanie, respectiv cea a domnului Georgică Severin. Mai mult, ulterior am intrat şi în posesia unei dovezi care a fost publicată în presă - un e-mail care demonstrează că cei de la conducerea Radio România Actualităţi ştiau perfect despre ce este vorba, pentru că au fost preveniţi. Totuşi, materialul respectiv a intrat pe post. Dincolo de aceasta, am criticat că respectiva campanie nu a respectat standardele care în mod normal ne sunt impuse, atât în cadrul lucrului de zi cu zi, cât şi prin legea 41”, a explicat Gomboş.
”Mai mult, nu s-a respectat ce am reclamat eu atunci ca avertizor public, şi acum tot ca avertizor public vorbesc, deşi nu mi se recunoaşte acest statut, că nu s-a respectat în întregime pluralismul de opinii, echilibrul, am dat exemplul unei dezbateri în care dintr-o discuţie întreagă, punctul de vedere pro lege a fost de un minut, un minut şi jumătate, iar în rest, toţi invitaţii au desfiinţat legea respectivă. Acea dezbatere nu a fost singulară, a fost pe tot postul. După care, la ce am spus noi atunci, în prima dezbatere din 15 martie a Frontline, CNA-ul s-a autosesizat, a făcut propriile sale monitorizări, şi în baza acelor monitorizări a sancţionat cu somaţie radioul, pentru campania respectivă. Practic, CNA-ul a probat buna noastră credinţă”, a adăugat el.
Radioul public a fost somat de Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), în 5 aprilie, pentru nerespectarea imparţialităţii în ştirile şi dezbaterile referitoare la proiectul de modificare a Legii nr. 41/1994.
Urmăriri penale în CA al Radio România
Preşedintele director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, este urmărit penal pentru abuz în serviciu şi conflict de interese, într-un dosar privind achiziţii de servicii de turism, în care au mai fost puşi sub acuzare zece membri ai Consiliului de Administraţie al SRR.
Parchetul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti a anunţat, pe 23 noiembrie, că în acest dosar s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale şi faţă de Ovidiu Miculescu, Alexandru Ducu Bertzi, Adrian Valentin Moise, Adelina Rădulescu, Ileana Savu şi Ana Florea, membri ai Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, toţi fiind suspectaţi de abuz în serviciu şi conflict de interese.
În acelaşi dosar, din 17 noiembrie sunt urmăriţi penal Andras Istvan Demeter, Mirela-Ioana Fugaru, Mihai Voicu, Stejărel-Nicolae Olaru şi Doina Moşneag, membri ai Consiliului de Administraţie al SRR, aceştia fiind puşi sub acuzare tot pentru abuz în serviciu şi conflict de interese.
"Din probatoriul administrat în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, a rezultat faptul că în perioada iulie 2011 - ianuarie 2014 aceştia ar fi participat la luarea unor decizii în cadrul şedinţelor Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune în urma cărora au fost încheiate mai multe contracte de prestări servicii, în baza cărora aceştia au obţinut în mod ilegal foloase patrimoniale în cuantum total de aproximativ 400.000 lei”, potrivit Parchetului Judecătoriei Sectorului 1.
Anchetatorii au făcut în 17 noiembrie percheziţii la Societatea Română de Radiodifuziune, la sediul general şi la un punct de lucru al firmei de turism Europoint.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
