În România, televizorul nu a dispărut din centrul vieţii informaţionale. Doar că, în timp ce oamenii continuă să aibă încredere în televiziune ca sursă de informare, tot mai multe dintre ştirile pe care le văd ajung la ei printr-un drum diferit: Facebook, TikTok şi algoritmii care decid ce apare pe ecran. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale unui sondaj analizat de Expert Forum (EFOR) în colaborare cu Agenţia de Rating Politic (ARP), într-un raport publicat în august 2026. Cercetarea descrie o societate în care sursa considerată credibilă şi canalul prin care informaţia este consumată nu mai sunt neapărat acelaşi lucru. Studiul, derulat în perioada 30 iunie – 3 iulie 2026 pe un eşantion reprezentativ de 1.174 de persoane, evidenţiază o ruptură profundă între canalele unde cetăţenii descoperă noutăţile şi sursele în care mai au cu adevărat încredere.
Ancorat în trecut, dar purtat de valul digital: Paradoxul încrederii în TV şi media digitală
Deşi discursul public vehiculează tot mai des ideea "decesului" presei tradiţionale, datele sociologice demonstrează o realitate mult mai conservatoare. "Reţelele sociale nu au înlocuit încă presa, dar distribuţia informaţiei şi încrederea în sursa de informaţie s-au separat şi merg pe drumuri diferite", se arată în raportul Expert Forum.
Atunci când sunt întrebaţi din ce sursă au încredere să îşi ia informaţia de zi cu zi, 28,7% dintre români indică televiziunea pe primul loc. Presa scrisă online este creditată cu 10,4%, familia cu 9,9%, iar radioul cu 5,9%. Prin comparaţie, reţelele sociale adună doar 14,5% din opţiunile primare de încredere.
Puşi să evalueze credibilitatea pe o scară de la 1 la 5, respondenţii indică sursele tradiţionale ca având statut de ancoră: Radio: 3,13, YouTube: 3,10, Televiziune: 3,08, Portaluri de ştiri: 3,07, Facebook: 2,74, TikTok: 2,33
Cercetătorii observă o decuplare periculoasă: deşi românii creditează redacţiile TV sau publicaţiile consacrate cu mai multă rigoare, aceştia consumă materialele de presă filtrat, prin intermediul reţelelor sociale. Astfel, cititorul nu mai merge la sursă, ci primeşte o versiune redistribuită, adesea scoasă din context sau reîmpachetată pentru a provoca reacţii rapide.
Bătălia uriaşilor digitali: Facebook rămâne releul principal, TikTok cucereşte tinerii
Contrar impresiei generale că Facebook ar fi devenit o reţea învechită, studiul arată că aceasta rămâne principala poartă de acces la ştiri pentru publicul larg, fiind utilizată de 37,9% dintre respondenţi pentru a afla ce se întâmplă în ţară. YouTube ocupă locul secund cu 17,9%, iar TikTok se clasează pe locul al treilea cu 14,5%.
Sub această suprafaţă se ascunde însă o falie generaţională masivă. La categoria tinerilor de 18-29 ani, TikTok este lider absolut, fiind sursa principală de ştiri pentru 33,3% dintre aceştia, în timp ce Facebook mai atrage doar 15,3%, în timp ce, pentru persoanele peste 60 de ani, Facebook domină detaşat spaţiul digital, 49,5% folosindu-l ca primă opţiune de informare online.
"Între platforme, Facebook rămâne dominant, TikTok e pentru suveranişti şi tinerii de la ţară. E o mare deosebire între cele două: Facebook e bun la mobilizarea comunităţilor; TikTok e bun la generarea rapidă de vizibilitate, emoţie şi la penetrarea în bule noi", arată documentul EFOR.
Universuri paralele: releu vs. ecosistem închis
Studiul EFOR scoate la iveală o diferenţă filozofică şi funcţională profundă între modul în care utilizatorii interacţionează cu diversele platforme digitale: Facebook funcţionează ca un releu ("chioşc de ziare"): utilizatorii săi tind să păstreze o legătură strânsă cu presa clasică, acordând note mari de încredere atât televiziunii (3,28), cât şi portalurilor de ştiri (3,17). YouTube este singura platformă digitală ce joacă în aceeaşi ligă de încredere cu media tradiţională (3,10 pe ansamblul populaţiei). Mai mult, utilizatorii fideli de YouTube îi acordă un scor record de credibilitate, de 3,75. TikTok tinde spre autosuficienţă. Utilizatorii consecvenţi de TikTok acordă o încredere ridicată platformei (3,49), dar penalizează sever sursele tradiţionale de presă. Se creează astfel un ecosistem informaţional paralel, impermeabil la verificarea faptelor din exterior.
Harta politică a consumului media şi pericolul vidului informaţional
Relaţia dintre opţiunea politică şi sursele media dezvăluie falii adânci în electoratul românesc.
Votanţii PSD (39,7%) şi PNL (40,3%) rămân puternic ancoraţi în televiziune. PSD (39,7%) şi PNL (40,3%), în timp ce electoratul USR se distinge printr-un consum ridicat de ziare online (29,5%) şi YouTube (23,2%).
Electoratul AUR prezintă cel mai ridicat consum de TikTok pentru ştiri (25,6%) şi cea mai mare încredere în reţelele sociale (21,8%), respingând aproape complet presa scrisă online (doar 2,1% încredere).
În privinţa studiilor, persoanele cu studii superioare au încredere în TV (33,7%) şi ziare online (16,8%), în timp ce persoanele fără liceu se bazează pe familie (18,5%) şi prieteni (7,4%).
Semnal de alarmă: vidul informaţional
Tot o concluzie a raportului o reprezintă falia celor deconectaţi: 21,4% dintre români declară că nu au nicio sursă de informaţie în care să aibă încredere. Această stare de lehamite sau scepticism atinge cote alarmante în rândul votanţilor nehotărâţi (30,2%), al nonvotanţilor (27,1%) şi al simpatizanţilor AUR (peste 25%). În acest "vid informaţional", câştigă teren cine vorbeşte mai tare şi speculează emoţia primară.
Medikatv.ro
