La Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) pot fi descoperite virtual tablouri în care apar animale de companie în cadrul expoziţiei "Animale de companie în lucrările MNAR", de vizitat până la 31 mai. La Muzeul Municipiului Bucureşti, în noua secţiune înfiinţată "Cinema Museion" pot fi urmărite opt filme documentare despre istoria Palatului Voievodal Curtea Veche, Calea Văcăreşti sau reînhumarea domnitorului Constantin Brâncoveanu.
În Galeria de Artă Românească Modernă, poate fi admirat tabloul realizat în 1885 de G.D.Mirea - "Copiii familiei Goodwin". Lucrarea, reprezentându-i pe cei trei copii ai bancherului de origine britanică Ernest Goodwin, căsătorit cu principesa Maria Suţu, este expresia tipică a portretului de societate din perioada 1880-1914.
Aici, elementele ce fac aluzie la statutul social al celor trei copii se alătură unor detalii din universul domestic (câinele labrador, coşul împletit) conferind compoziţiei un aer mai puţin convenţional. Exponent al academismului, Mirea a fost unul dintre cei mai apreciaţi portretişti ai înaltei societăţi bucureştene din perioada La Belle Epoque.
În cadrul turului poate fi văzut şi "Femeia cu pisică", de Francisc Şirato, care se află expus la Muzeul Colecţiilor de Artă. Membru al Grupului celor patru, alături de pictorii Nicolae Tonitza, Ştefan Dimitrescu şi de sculptorul Oscar Han, Francisc Şirato a desfăşurat o amplă carieră de pictor, grafician şi cronicar de artă. Lumina şi culoarea sunt principalele sale preocupări plastice, lesne de sesizat atât în toată tematica abordată. Lucrarea cu un singur personaj feminin devine unul dintre motivele sale predilecte, nepoata sa, Lila Nădejde, fiindu-i model. Titlurile compoziţiilor sale sunt mereu evocatoare, ca şi în cazul Femeii cu pisică, unde, pe fundalul unui peisaj estompat, se profilează, alături de personajul feminin, o pisică dormind. Pictura reflectă ecouri ale vocabularului plastic utilizat de Şcoala de la Paris în perioada interbelică şi preeminenţa culorii în construcţia compoziţională.
Tabloul "Mariana cu pisică", de Gheorghe Petraşcu, este expus la Muzeul K.H. Zambaccian. Peisajul şi natura moartă sunt genurile sale favorite, artistul excelând ca pictor intimist, preferând mediul familial şi cel al interiorului de atelier. Chipul uman nu este un subiect predilect în opera sa, însă atunci când se opreşte asupra lui îşi alege ca modele pe cei apropiaţi, familia sau prietenii. Fiica artistului a fost cea care i-a pozat pentru "Mariana cu pisică", o reprezentare a inocenţei specifice vârstei, un pretext pentru adevărate exerciţii de virtuozitate cromatică.
"Femeia cu câinele", pictat de Theodor Aman în 1862, expus în Galeria de Artă Românească Modernă, este o lucrare profund realistă reprezentând un personaj feminin, se pare modelul său preferat - Frosa, care afişează o atitudine nonşalantă, visătoare, uşor absentă, lipsită de afectarea şi convenienţele impuse de portretele de aparat.
Pe site-ul Muzeului de Istorie Naturală "Grigore Antipa", vizitatorul poate admira exponatele, de la Deidoteriul, trecând prin fauna Mării Negre, până la Diversitatea insectelor. Cei mici pot vedea animalele şi denumirile lor ştiinţifice.
Şi în Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" se poate intra virtual prin intermediul unui videoclip de 3 minute. Sunt prezentate imagini ale aşezărilor autentice româneşti adunate din toate zonele ţării.
Muzeul Municipiului Bucureşti a lansat "Cinema Museion", o secţiune pe site-ul instituţiei cu acces gratuit la filme documentare cu imagini vechi, care aduc un plus de informaţii faţă de cele oferite prin expoziţiile permanente şi tematice, temporar închise până la încetarea stării de urgenţă.
Filmele documentare din arhiva MMB pot fi vizualizate accesând: https://muzeulbucurestiului.ro/cinema-museion.html.
Aici, privitorul va găsi informaţii noi, utile, imagini din trecut sau de actualitate oferite de experţii MMB în interviurile pe care le-au acordat.
Cele opt documentare prezintă Conferinţa Micii Înţelegeri, Concurs de arături 1927, Festivitaţile din Ploieşti 1925, Calea Văcăreşti, Palatul Voievodal Curtea Veche (1), Palatul Voievodal Curtea veche (2), Reînhumarea Domnitorului Constantin Brâncoveanu, Vizita reprezentanţilor Micii Înţelegeri la Vila Florica.
Muzeul Naţional Cotroceni pune la dispoziţia publicului publicaţiile de artă şi istorie pe care le-a realizat în ultimii ani. Acestea pot fi consultate pe site-ul oficial al instituţiei. Titluri precum "Ceremonialul la Curtea lui Carol I de Hohenzollern (1866-1914)", "Istoria Cotrocenilor în documente (sec. XVII-XX)", "Mănăstirea Cotroceni" pot fi descărcate gratuit de pe www.muzeulcorroceni.ro.
O parte dintre lucrări, până acum disponibile doar în format tipărit la magazinul muzeului, au fost digitizate cu sprijinul Bibliotecii Digitale, din cadrul Institutului Naţional al Patrimoniului. Oferta culturală va fi îmbogăţită cu alte apariţii în perioada următoare.
Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) oferă, pe întreaga perioadă a stării de urgenţă, acces online la numeroase expoziţii şi proiecte. Publicul poate vizita virtual, pe muzeulvirtual.ro, expoziţiile „Columna lui Traian”, „România în Marele Război”, „Felix Terra”, „SEMPER UNITI - Centenarul Marii Uniri”, „Feţele noi ale armelor vechi”, „O experienţă europeană. Moştenirea istorică şi culturală a germanilor din România”, „Muzeul Jucăriilor” şi „Ştefan cel Mare. Din istorie în veşnicie”. Acestea sunt disponibile şi pe pagina de Facebook a muzeului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
