Tenorul suedez Nicolai Gedda, o mare voce a secolului XX, a murit pe 8 ianuarie, la vârsta de 91 de ani, a anunţat AFP.
Nicolai Gedda, figură a scenei lirice timp de o jumătate de secol, a cântat pe scenele de la Scala, din Milano şi Metropolitan din New York, sub bagheta celor mai mari dirijori.
Gedda a murit la Laussanne, în Elveţia. Decesul a fost anunţat joi, de fiica sa Tania Gedda, pe site-ul de specialitate Forum Opera, şi confirmat de Opera regală din Suedia, precum şi de primarul din Tolochenaz unde locuia.
Nicolai Gedda a fost una dintre marile voci ale secolului al XX-lea, alături de Maria Callas, Elisabeth Schwarzkopf şi baritonul Dietrich Fischer-Dieskau, cu o longevitate excepţională şi un repertoriu foarte divers.
Născut la Stockholm în 1925, Nicolai Gedda a descoperit la vârsta de 17 ani că fusese părăsit de părinţi şi adoptat de mătuşa sa, o suedeză de origine rusă, şi de soţul ei cântăreţ. Nicolai Gedda, care vorbea deja rusa şi suedeza, a învăţat germana când familia s-a instalat la Leipzig în 1928, apoi franceza şi engleza la şcoală, la întoarcerea în Suedia după ce Hitler venise la putere.
Precizia dicţiei sale pe care o stăpânea în toate limbile pentru operă, combinată cu eleganţa frazei, l-au propulsat în panteonul artei lirice.
A debutat în 1952, la Opera regală din Stockholm, după studii făcute alături de tatăl vitreg şi de un mare tenor suedez, Carl Martin Oehmann, apoi la Academia regală de muzică. Va înregistra primul disc în acelaşi an - "Boris Godounov".
Descoperit de Herbert von Karajan, se va afla pe afişul Operei din Paris încă din 1953, la Covent Garden şi la Festivalul din Aix-en-provence, din sudul Franţei. În 1957, şi-a făcut debutul la festivalul de la Salzburg, în ”Răpirea din Serai”, iar la Metropolitan din New York în ”Faust”.
Cariera sa a explodat atunci când a cântat de mai mult de 350 de ori la Metropolitan, între 1957 şi 1983, parcurgând tot repertoriul, de la cel francez, italian, până la cel rus şi ceh.
La Opera din Paris a făcut parte din distribuţia ”Povestirile lui Hoffmann”, pus în scenă de Patrice Chéreau, şi în ”Faust”, dirijat de Jorge Lavelli (1974-1975).
Gedda avea ”o voce lirică şi elegantă şi se distingea în mod special în repertoriul francez”, potrivit lui Torbjörn Eriksson, purtătorul de cuvânt al Operei regale din Suedia.
Discografia sa este de asemenea impresionantă, pentru că a înregistrat 200 de discuri, cu mari şefi de orchestră, de la Otto Klemperer, Georges Prêtre, Herbert von Karajan, dar şi cu mari vedete ale scenei lirice: "Carmen" cu Maria Callas, "Lady Macbeth de Mtsensk" cu Galina Vichnevskaïa.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
