Schimbările climatice provocate de om au făcut ca seceta în emisfera nordică din această vară să fie „de cel puţin 20 de ori mai probabilă”, iar încălzirea continuă ar face ca astfel de episoade să fie mai intense şi mai frecvente, avertizează oamenii de ştiinţă, scrie AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

O astfel de secetă a solului, care a afectat Europa, China sau Statele Unite, este probabil să apară aproximativ la fiecare 20 de ani cu clima actuală, faţă de aproximativ la fiecare 400 de ani sau chiar mai rar fără încălzire, potrivit cercetătorilor de la World Weather Attribution (WWA), o reţea de cercetători pionieri în atribuirea evenimentelor extreme schimbărilor climatice, care a publicat un studiu miercuri.

Seceta de vară a afectat multe ţări europene, începând cu Franţa, cu râuri secate şi restricţii în unele localităţi. Au fost afectate şi părţi din Statele Unite sau China.

Consecinţele s-au simţit în sectorul agricol, cu recolte în scădere şi posibile efecte asupra inflaţiei deja ridicate. Această situaţie a favorizat şi incendiile forestiere şi a perturbat producţia de energie electrică, în special hidraulică şi nucleară.

Experţii de la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene estimaseră în această vară că seceta a fost „cea mai gravă din ultimii 500 de ani”.

În emisfera nordică (în afara tropicelor), schimbările climatice induse de om au făcut ca seceta să fie „mult mai probabilă”, potrivit cercetătorilor din reţeaua WWA, care lucrează la instituţii prestigioase din Europa, Statele Unite ale Americii şi Noua Zeelandă.

Această probabilitate a fost crescută cu un factor de „cel puţin 20” din cauza lipsei de umiditate a solului în zona rădăcinii, partea de sol care se află la 1 metru sub pământ şi din care plantele extrag apă pentru a se hrăni. Când această zonă foarte importantă este afectată, vorbim de secetă „agricolă” sau „ecologică”.

Probabilitatea evenimentului a fost crescută cu un factor de „cel puţin 5” pentru umiditatea de suprafaţă a solului, care corespunde cu primii şapte centimetri.

Încălzirea de la începutul erei industriale, care a fost alimentată de combustibili fosili, a ajuns deja la aproape 1,2°C, ducând la o serie de dezastre. Acordul de la Paris urmăreşte să menţină această încălzire sub 2° şi, dacă este posibil, aproape de 1,5°.

„Vara 2022 a arătat cum schimbările climatice cauzate de om cresc riscul de secete agricole şi ecologice în regiunile agricole şi dens populate din emisfera nordică”, a declarat Sonia Seneviratne, profesor la Zurich, care a fost co-autor al studiului.

„Trebuie să încetăm să ardem combustibili fosili dacă vrem să stabilizăm condiţiile climatice şi să prevenim agravarea acestor secete. Vor deveni mai frecvente şi mai intense cu orice creştere a încălzirii”, a avertizat ea.

Cercetătorii au analizat, de asemenea, doar regiunea Europei Centrale şi de Vest. Rezultatele sunt mai puţin spectaculoase: încălzirea globală indusă de om a făcut ca seceta la suprafaţă să fie de aproximativ 5 până la 6 ori mai probabilă acolo şi seceta agricolă de aproximativ 3 până la 4 ori mai probabilă, conform calculelor lor.

Această diferenţă nu înseamnă că schimbările climatice au avut un impact mai mic asupra Europei în comparaţie cu restul emisferei nordice, ci reflectă mai degrabă uşurinţa metodologică de a înţelege mai bine evenimentele într-o regiune mai mare.

„De obicei, primiţi semnale mai puternice ale schimbărilor climatice în regiuni mai mari”, a spus Friederike Otto de la Imperial College London, co-autor al studiului, într-o prezentare pentru jurnalişti. „Când vă uitaţi la regiuni mai mici, găsiţi mai multă variabilitate a vremii zilnice în date”, în timp ce acest efect este „atenuat” luând în considerare zone mai mari, a explicat ea.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.