Tate Modern din Londra i-a dedicat artistei Geta Brătescu o sală până în iulie 2024 care poate fi văzută gratuit. Această expoziţie de la "In the Studio" reuneşte spaţiul atelierului şi procesul de desen, ambele funcţionând pentru Geta Brătescu la pragul dintre lumea mentală a artistei şi cea exterioară.
Potrivit Tate Modern, Brătescu a dezvoltat o practică artistică conceptuală în România în timpul unei perioade de tulburări politice şi cenzură care a urmat celui de-al Doilea Război Mondial. Ea a plasat desenul în centrul acesteia, explorând procesul atât ca metodă, cât şi ca dispozitiv conceptual pentru lucrările sale în alte medii, de la film şi colaj la performance şi instalaţie. Pentru Brătescu, lucrările sale cusute erau "desenarea pe textile cu o maşină de cusut". Ea şi-a imaginat procesul ca aducând la viaţă lumea mentală a artistului: "desenul conectează spaţiul real cu cel abstract. Tot ceea ce facem, decriptăm şi codificăm prin desen".
Brătescu a lucrat ca ilustrator de cărţi în paralel cu propria practică artistică. Acest lucru i-a alimentat interesul pentru personaje mitologice precum Medeea, care reapar în multe dintre lucrările sale.
Între timp, atelierul, poziţionat la graniţa dintre public şi privat, a devenit un spaţiu de explorare pentru Brătescu în climatul politic totalitar al României postbelice. "Atelierul este eu însumi", a declarat ea: o arenă în care explorarea artistică a fost, de asemenea, o modalitate de a experimenta cu multiple versiuni ale sinelui. În "Hands/ Mâini", spaţiul atelierului şi procesul de desen se reunesc pentru a forma un portret fără chip al artistei. Brătescu a văzut o legătură intrinsecă între cele două: "locul în care desenul se bucură de forţa şi libertatea sa absolută, precum rugăciunea într-o biserică, este atelierul".
Geta Brătescu este considerată una dintre cele mai importante artiste contemporane din România, cu o foarte mare vizibilitate în străinătate, creaţiile sale regăsindu-se în muzee prestigioase ale lumii, precum MOMA New York, Tate Londra şi Muzeul de Artă Modernă din Viena.
Istoricul de artă Catherine de Zegher a caracterizat-o pe artista din România drept „o voce independentă", care „a contribuit, de-a lungul secolului XX şi la începuturile celui de-al XXI-lea, la dezvoltarea progresivă a artei".
Membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, a fost o artistă completă care a ales ca mijloc de expresie atât mediile tradiţionale, cât şi pe cele noi, realizând deopotrivă lucrări de grafică, gravură, desen şi colaj textil, tapiserie, obiect, actiune, fotografie, foto-instalaţie, film.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
