UPDATE - Guvernul a adoptat OUG privind comasarea alegerilor europarlamentare cu localele în 9 iunie / Ce spune şeful AEP despre migraţia aleşilor locali între partide şi despre noutăţile privind votul în străinătate / Reacţiile USR, PMP şi AUR - DOCUMENT

Guvernul a adoptat, vineri, ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, fiind actul normativ care comasează alegerilor europarlamentare cu localele în data de 9 iunie. Astfel, perioada electorală pentru alegerile din data de 9 iunie va începe la data de 12 martie 2024 şi se va încheia în termen de trei zile de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial, prevede OUG. Preşedintele AEP Toni Greblă a precizat că un element de noutate este pentru votul în străinătate şi anume listele suplimentare care erau consemnate cu pixul sunt acum consemnate electronic, prin Sistemul informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal (SIMPV). Astfel lista suplimentară pentru cetăţenii români din străinătate e generată electronic, ceea ce duce la economisirea timpului şi păstrarea acurateţii, a mai explicat Greblă. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente Toni Greblă a afirmat, referitor la migrarea aleşilor locali pe listele altor partide, în calitate de candidaţi la alegeri, că este o decizie de oportunitate politică, nu este de constituţionalitate. „Eu nu vreau să intru în această dezbatere, pentru că, repet AEP se va păstra neutră, echidistanţă şi egală faţă de toţi competitorii politici, indifferent de faptul că sunt mai mari, mai mici, mai de opoziţie, mai de stânga, mai de centru, mai de dreapta, mai de sus, mai de jos, ne vom comporta în mod egal pentru a le asigura o posibilitate egală tuturor să-şi exercite drepturile lor”, a adăugat el. Greblă, a explicat că aleşii locali care vor dori să candideze din partea altui partid, la alegerile din 9 iunie, o vor putea face cu până 45 de zile înaintea scrutinului.

CITEȘTE ȘI Dan Tanasă: AUR solicită Avocatului Poporului să conteste la CCR ordonanţa comasării alegerilor europarlamentare cu cele locale

CITEȘTE ȘI Preşedintele AEP: Aleşii locali care vor să candideze din partea altui partid, o pot face cu până la 45 de zile de la data alegerilor

CITEȘTE ȘI Greblă, despre migraţia aleşilor locali care vor să candideze la un alt partid: Decizia este de oportunitate politică, nu este de constituţionalitate. AEP se va păstra neutră, echidistanţă şi egală faţă de toţi competitorii

CITEȘTE ȘI Greblă, despre ordonanţa de urgenţă privind comasarea alegerilor: Controlul Curţii Constiţionale nu este exclus. Deciziile CCR au aplicabilitate pentru viitor şi nu retroactivează

CITEȘTE ȘI AUR: Ciucă şi Ciolacu au comasat şi alegerile, după ce s-au comasat între ei! Singurii care vor pierde de pe urma acestei comasări sunt chiar liderii noului Partid Comasat Român – PSDNL

CITEȘTE ȘI Eugen Tomac (PMP): Se pregăteşte o mare fraudă electorală! Vom sesiza toate instituţiile internaţionale cu privire la acest abuz fără precedent!

CITEȘTE ȘI Drulă: Alertă de hoţie! În ultimul moment, textul OUG Ciolacu-Ciucă este modificat pentru a scoate PMP din secţiile de vot. Îi deranja că erau prea mulţi ochi ca să asigure integritatea votului

CITEȘTE ȘI Şeful AEP spune că alesul local poate candida pentru alt partid, fără a îşi pierde mandatul, fiindcă e un decalaj între alegerile din iunie şi începutul lunii octombrie, atunci când începe constituirea primelor consilii locale şi judeţene

Ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024 poate fi accesată AICI.

Greblă a mai precizat că ordonanţa are simple ajustări tehnice şi „care sunt necesare pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi am fost preocupaţi de creşterea gradului în care cetăţenii pot să îşi exercite votul, de mărirea termenelor în care competitorii electorali pot să depună candidaturi, deci nu am restrâns niciun termen, niciun drept în nicio situaţie, ci dimpotrivă am căutat să le lărgim”.

„Una dintre modificări priveşte organizarea votului în străinătate. S-a renunţat la ideea acelor liste suplimentare care erau consemnate cu pixul şi semnătura celui care vota, acum folosind SIMPV, o aplicaţie, lista suplimentară pentru cetăţenii români rezidenţi în străinătate se generează electronic şi se câştigă şi timp şi acurateţe, pentru că un cetăţean care a votat o dată în străinătate nu poate să mai voteze în altă secţie din ţară sau din străinătate”, a afirmat Toni Greblă, în conferinţa de presă de la finalul şedinţei de vineri a Guvernului.

Acesta a adăugat că această OUG are modificări doar cu privire la chestiunile tehnice care ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor, şi „am fost preocupaţi de creşterea gradului în care cetăţenii pot să îşi exercite votul, de mărirea termenelor în care competitorii electorali pot să depună candidaturi”.

„cum câteva cuvinte pe scurt despre cuprinsul ordonanţei. În primul rând, adoptând ordonanţa de urgenţă, am fost preocupaţi să respectăm Constituţia, recomandările Comisiei de la Veneţia şi bunele practici în materie electorală, astfel încât nu am modificat ceea ce se cheamă legislaţie electorală. Am făcut modificările numai în ceea ce priveşte chestiunile tehnice care ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Atât Comisia de la Veneţia, cât şi Constituţia României, practica Curţii Constituţionale nu recomandă modificări legislative, ale legislaţiei electorale. De aceea am făcut simple ajustări tehnice care sunt necesare pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi am fost preocupaţi de creşterea gradului în care cetăţenii pot să îşi exercite votul, de mărirea termenelor în care competitorii electorali pot să depună candidaturi, deci nu am restrâns niciun termen, niciun drept în nicio situaţie, ci dimpotrivă am căutat să le lărgim”, a completat preşedintele AEP.

El a oferit şi un exemplu în acest sens şi anume perioada în care pot fi desfăşurate activităţile care duc la obţinerea unui rezultat final a fost mărită de la 75 la 90 de zile.

„Vă dau un singur exemplu: perioada electorală, cea în care pot fi desfăşurate activităţi care duc la obţinerea unui rezultat final a fost mărită de la 75 la 90 de zile şi pentru alegerile locale, tocmai pentru a da posibilitate în plus, un timp în plus competitorilor electorali să poată să îşi organizeze activitatea în aşa fel încât să poată să depună candidaturile, semnăturile, ş.a.m.d., inclusiv cu 30 de zile înainte să poată să fie declanşată campania electorală”, a conchis Toni Greblă. 

prin urmare, aegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024, precum şi pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024 se vor desfăşura în aceeaşi zi, duminică, 9 iunie 2024, potrivit unei ordonanţe de urgenţă aprobată de Executiv.

Aceste alegeri vor fi organizate în conformitate cu dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, a prevederilor Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare, respectiv ale Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, mai explica Guvernul, în comunicatul de presă.

Perioada electorală pentru alegerile din data de 9 iunie 2024 vor începe la data de 12 martie 2024 şi se vor încheia în termen de 3 zile de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea 1.

Având în vedere gradul ridicat de complexitate al operaţiunilor subsumate organizării alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale, a fost extinsă perioada electorală aferentă acestei categorii de scrutin, astfel încât să înceapă în acelaşi termen cu cel prevăzut la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European pentru a asigura buna îndeplinire a atribuţiilor ce revin entităţilor publice implicate.

De asemenea, ordonanţa prevede înfiinţarea pentru cele două tipuri de scrutin a: Biroului Electoral Central, biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, birourilor electorale de circumscripţie judeţeană, biroului electoral de circumscripţie a Municipiului Bucureşti, birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală, birourilor electorale de circumscripţie ale sectoarelor Municipiului Bucureşti şi birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară şi din străinătate. Actul normativ mai cuprinde şi modalitatea de desemnare a membrilor, respectiv a preşedintelui şi locţiitorului Biroului Electoral Central, modalitatea de desemnare a membrilor, respectiv a preşedintelui şi locţiitorului biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, componenţa birourilor electorale de circumscripţie judeţeană, orăşenească, municipală, comunală, respectiv biroul electoral de circumscripţie a Municipiului Bucureşti şi birourile electorale de circumscripţie ale sectoarelor Municipiului Bucureşti, precum şi componenţa birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară.

Totodată, actul normativ prevede că o persoană poate candida, în acelaşi timp, pentru Parlamentul European, precum şi pentru funcţia de consilier local, de consilier judeţean, de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Guvernul va stabili, prin hotărâri, în următoarea perioadă calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale, cheltuielile necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor, mecanismul, beneficiarii, precum şi numărul de zile pentru care se acordă indemnizaţiile, precum şi măsurile tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor.

Fondurile necesare acoperirii cheltuielilor pentru cele două scrutine electorale vor fi asigurate din bugetul de stat, prin bugetele Autorităţii Electorale Permanente, Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv şi pentru instituţiile prefectului, Ministerului Afacerilor Externe, Secretariatului General al Guvernului pentru Institutul Naţional de Statistică şi direcţiile teritoriale de statistică, respectiv pentru Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

Modelele ştampilelor electorale şi modelul timbrului autocolant se stabilesc prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente, cu avizul Ministerului Afacerilor Interne şi a Ministerului Afacerilor Externe, în termen de cel mult 10 zile de la începerea perioadei electorale, mai arată sursa citată.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.