Regizori, actori, directori de teatre, sculptori, coregrafi, curatori, plasticieni au dezbătut, marţi, în grădina Green Hours, condiţia şi statutul artistului, ce ar trebui să conţină textul viitorului statut al creatorului în România şi cine să-l conceapă.
Acest demers a fost demarat de Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii, pentru a putea realiza, în timp, o propunere legislativă în sensul recomandării UNESCO din 1980 referitoare la condiţia artistului. Acest document cere statelor membre "să recunoască importanţa rolului jucat de artist în orice societate, să încurajeze expresia creativă şi să garanteze un tratament echitabil al artiştilor profesionişti, dezvoltând măsuri apropriate care să răspundă situaţiei lor particulare şi felului lor atipic de a lucra".
Au luat cuvântul şi au trasat în linii mari principalele doleanţe care ar trebui introduse în viitorul statut al artistului în România câţiva creativi printre care Mihai Călin, actor la Teatrul Naţional ”I.L. Caragiale” Bucureşti, Cosmin Manolescu, coregraf, Alexandru Boureanu, director al Teatrului Naţional ”Marin Sorescu” din Craiova, Traian Mârza, pictor.
"Sunt Mihai Călin, actor la TNB de 22 de ani, şi de acolo voi ieşi la pensie. Este ceea ce se întâmplă în cultura românească în ceea ce priveşte instituţiile de spectacol. Cred că trebuie să vă faceţi puţin curaj să le exprimaţi. Eu vin dintr-o zonă total betonată. Indiferent ce faci, îţi iei salariul. Cred că artiştii independenţi din ţara asta nu existaţi, n-aveţi acces la resurse. Cel puţin în teatru, bani sunt foarte mulţi, directorii de teatre manipulează sume imense. Sunt aparate de sute de oameni care nu vor să schimbe nimic, nu există niciun fel de stimulent pentru creaţie, pentru mai multă inspiraţie. În schimb, există o rezistenţă foarte mare, mulţi colegi de-ai mei nu sunt interesaţi de nicio schimbare, nu interesează pe nimeni din sistem să schimbe ceva. Stăm liniştiţi când ne luăm salariile de 2.500 de lei lejer. Cred că cei din zona independentă trebuie să dea asaltul asupra porţilor betonate”, a spus actorul.
El a făcut referire şi la angajarea actorilor tineri prin "cumpărarea bunăvoinţei lor”.
"Chiar şi angajarea unor tineri actori, care a început în ultima vreme la TNB, de fapt este cumpărarea bunăvoinţei tinerilor pentru a fi puţin mai calmi. Nu mai vorbesc că angajările sunt discreţionare, după umorile de moment sau de sezon ale decidentului, şi nu vorbesc numai de Caramitru aici”, a completat el.
"Vreau să exist fiscal!”, au cerut artiştii. Creativii şi-au spus păsurile şi cer ca în viitorul statut să fie reglementată promovarea diversităţii, buget mai mare şi mai bine gestionat, transparenţă în procesul de selecţie pentru finanţare, program de formare profesională, un plafon minim de plată, crearea unor grupuri de lucru, scutire pe calea ferată, asigurări de sănătate.
Cosmin Manolescu, coregraf, a fost de părere că un viitor act legislativ privind statutul artistului „este capital pentru reforma sectorului cultural”. Cred că lucrurile care trebuie să intre în acest act legislativ sunt reducerea fiscalităţii pentru artişti. S-a discutat la Bruxelles şi este o propunere care s-a implementat în Marea Britanie şi Olanda ca până în 15.000 de euro artiştii să nu plătească impozit”.
Stimularea creativităţii este esenţială. ”Recomandarea UNESCO spune că nu poţi să decuplezi dezvoltarea artelor de prosperitatea artiştilor. În România, artiştii nu sunt prosperi, sunt o categorie defavorizată. Asta n-a spus-o nimeni până acum”, a comentat Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii.
Accesul direct al artiştilor la fondurile publice este o altă problemă a creatorilor. În România, un artist nu poate să primească direct bani de la stat. În 2007, ministerul Culturii a schimbat legislaţia.
În viitorul statut, un alt lucru esenţial care trebuie reglementat sunt asigurările de sănătate. ”Eu sunt dansator, apar multe boli profesionale - cu coloana, cu inima. Nimic din ce este asigurat de stat, practic, prin contractele de drepturi de autor nu se poate face. Singura soluţie este să începem să cotizăm cu o sumă din onorariile noastre”, a mai propus Cosmin Manolescu.
Se pune problema dacă statul român sprijină sectorul cultural independent, a punctat Vlad Alexandrescu. El a enumerat posibilele principale puncte dintr-un proiect de lege pentru artiştii din România.
”În primul rând, o declaraţie formală în care să se spună foarte clar că România valorizează creaţia artistică, consideră că artiştii sunt calea absolută prin care arta în România se poate dezvolta, că nu există o dezvoltare a artelor în absenţa recunoaşterii condiţiei artistului în România, a activităţii lui, a drepturilor şi a libertăţii lui de expresie. După acest preambul, care trebuie să fie destul de generos încât să corespundă declaraţiei de la 1980, care nu a fost reglementată niciodată în România, statutul artistului ar trebui să aibă în vedere structuri care să trateze chestiuni fundamentale pentru el, cum ar fi condiţiile de angajare, forma de muncă recunoscută de stat - aici trebuie să rafinăm noţiunea de liber profesionist, care nu e deloc reprezentativă pentru ce se întâmplă în artă -, chestiuni legate de plată, condiţii de fiscalitate. Ar trebui să se refere acest text la chestiuni de formare a artistului, chestiuni legate de mobilitatea artistului, lucruri legate de asigurările de sănătate şi dreptul la pensie, care ar trebui studiate în funcţie de diversele profesiuni artistice. E clar că să fii balerină implică un alt tip de drept la pensie decât un compozitor. E un text complex pentru că atinge mai multe legi organice, cum ar Codul fiscal, Legea asigurărilor de sănătate”.
Artiştii nu speră ca actualul Legislativ să facă ceva în acest sens, întrucât este ”pe finiş şi nu pare dispus să se ocupe de foarte multe lucruri în afară de pensiile aleşilor şi alte privilegii pentru sine”.
"Cred că e foarte important ca sectorul cultural să se organizeze. Vocea artiştilor trebuie să ajungă în spaţiul public. Faptul că artiştii sunt cei mai creativi în domeniul cultural e un lucru care trebuie să ajungă în spaţiul societăţii civile. De acolo să devină una din temele de dezbatere fundamentale pentru că avem şanse ca unele partide să se aplece asupra ei în toamnă şi să o pescuiască pentru programul politic propriu”, a mai afirmat Vlad Alexandrescu.
În momentul de faţă, agenda partidelor politice parlamentare în domeniul culturii este extrem de subţire, susţin creatorii.
Întrebat dacă artiştii se vor implica şi vor construi statutul până la toamnă, Vlad Alexandrescu a spus: "Am lansat acest proiect, care e colaborativ, la firul ierbii, este şi un experiment şi cred că această voce va fi auzită. E nevoie de pricepere, de experienţă, de jurişti. Există articolul 33 din Constituţie, care a fost introdus la reviziunea din 2003, care este singurul care recunoaşte interesul statului pentru cultură. Este un articol destul de general, care permite o legislaţie specială în domeniul artelor”, a afirmat fostul ministru pentru News.ro.
"În momentul de faţă nu există din punct de vedere legal un statut. Artistul este asimilat fie cu un funcţionar, fie cu un liber profesionist, ceea ce nu e deloc. El de fapt nu are un loc al lui. Încercăm să-i dăm un loc în acord cu recomandarea UNESCO din 1980, care cerea acest lucru, o recomandare la care România a fost surdă până acum”, a completat Vlad Alexandrescu.
Cei 120.000 de artişti care activează în România, actori, regizori, pictori, curatori, muzicieni, scriitori, coregrafi, balerini, designeri sunt invitaţi să trimită propuneri pentru constituirea statutului artistului, pe adresa statutulartistului@gmail.com.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
