Aproximativ 300 de asociaţii din domeniul cinematografic şi companii de producţie, dar şi regizori, între care Radu Jude, Cătălin Mitulescu, Cristi Puiu şi Tudor Giurgiu, solicită sprijinul preşedintelui Klaus Iohannis în implementarea de către Guvern a propunerilor de relansare a activităţii în domeniu şi instituirea Stării de Urgenţă Culturală.
„În această perioadă de cumpănă pe care o parcurgem, cineaştii români doresc să participe la programul de reconstrucţie a României pe care l-aţi lansat şi să îşi reia activitatea cât mai curând, în condiţii de siguranţă şi protecţie, dar au nevoie de sprijin pentru aceasta atât logistic cât şi financiar”, este subliniat în scrisoarea remisă News.ro miercuri.
Cinematografia este unul dintre domeniile cele mai afectate de situaţia actuală, aflându-se într-o situaţie similară cu domeniul HoReCa - nu poate produce şi nu îşi poate vinde produsele.
Urmând exemplul colegilor de breaslă din Franţa care au lansat către preşedintele Emmanuel Macron apelul de instituire a Stării de Urgenţă Culturală, aproximativ 20 de asociaţii din domeniu, între care Uniunea Cineaştilor din România, Asociaţia Noului Cinema Românesc, Asociaţia Română a Femeilor din Cinema, Asociaţia Profesioniştilor Din Noile Media şi Industriile Creative, Asociaţia Documentor, alături de 35 dintre cei mai apreciaţi regizori români cum sunt Anca Damian, Adina Pintilie, Stere Gulea, Cristi Puiu, Radu Jude, Alexandru Solomon, Bogdan Mureşanu, Adrian Sitaru, Cătălin Mitulescu, Alex Nanau şi de 230 de companii de producţie şi servicii cinematografice propun Guvernului României un set de măsuri economice rapide şi uşor de implementat care să permită relansarea imediată a sectorului cinematografic.
Scrisoarea este trimisă în numele semnatarilor de producătoarele Ada Solomon, Iuliana Tarnoveţchi şi Oana Praţa.
În document este remarcat faptul că, în proiectul de reconstrucţie şi relansare economică a României, preşedintele Iohannis vorbeşte despre importanţa produselor româneşti de calitate şi despre creşterea investiţiilor publice în infrastructura economică.
„Avem nevoie la acest moment să lansăm o Stare de Urgenţă Culturală, cum bine spune Isabelle Adjani într-o scrisoare adresată preşedintelui Macron, avem nevoie să putem produce conţinut naţional şi european pentru a menţine vii cultura, identitatea şi industria cinematografică româneşti”.
Domeniul cinematografic este nu doar un domeniu cultural, ci şi o ramură economică care nu poate produce şi care nu poate vinde în perioada actuală şi nici în viitorul apropiat. „Lipsa cronică de date în administraţia românească face ca, încă o dată, să nu putem dimensiona şi aprecia impactul crizei în care ne aflăm la justa amploare şi nici să putem poziţiona sectorul cinematografic corect în peisaj”.
În baza datelor Institutului Naţional de Statistică, în anul 2017, 23.653 de întreprinderi din sectorul Hoteluri şi Restaurante generau o cifră de afaceri de aproximativ 11 miliarde de lei, în timp ce 7.253 din domeniul „Spectacole, activităţi culturale şi recreative şi Producţie, post-producţie, distribuţie şi exploatare cinematografică” generau o cifră de afaceri de aproximativ 8 miliarde de lei.
„Rezultă de aici că operatorii din acest sector sunt de aproape 2,4 ori mai productivi decât cei din industria HoReCa (dacă ne referim strict la domeniul cinematografic indicele acesta devine de 1,6, dar tot este evident un sector mult mai productiv)”.
Un sondaj minimal realizat în sector pe un eşantion de 180 de întreprinderi din domeniu arată că peste 60% dintre respondenţi consideră că activitatea lor va scădea cu peste 50% în perioada următoare, peste 85% consideră ca va fi nevoie de o perioadă cuprinsă între 1 şi 3 ani pentru revenirea la nivelul actual, iar peste 65% consideră că sprijinul cel mai important pentru sector sunt schemele de ajutor de stat şi finanţările nerambursabile pentru perioada actuală şi perioada imediat următoare.
Pentru evitarea prăbuşirii sectorului cinematografic în perioada următoare, semnatarii scrisorii atrag atenţia asupra a trei direcţii de acţiune uşor de implementat şi cu un impact puternic pe termen lung.
1. Schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice
Implementată mult mai târziu decât în majoritatea ţărilor europene, schema de ajutor de stat pentru cinematografie (cash rebate) a reprezentat în scurta sa perioadă de funcţionare cel mai important catalizator pentru funcţionarea mecanismului complex al producţiei cinematografice, cu un rol crucial în ridicarea nivelului de competitivitate al sectorului atât regional, cât şi internaţional.
Repornirea imediată a schemei de ajutor de stat va asigura nu numai funcţionarea unui mare număr de companii româneşti şi ocuparea forţei de muncă din domeniu, dar şi un foarte important semnal de normalitate şi mai ales de încredere atât faţă de partenerii externi, cât şi faţă de breaslă.
Având în vedere că acest extrem de util instrument este practic blocat din luna noiembrie 2019 (iniţial, argumentat de epuizarea fondurilor, apoi prin procedura de preluare şi implementare în cadrul MEEMA prin art.XXVII din OG1/2020), iar semnalele de repornire ale acesteia fiind încă foarte firave, vă solicităm de urgenţă următoarele:
- asigurarea continuităţii funcţionării schemei de ajutor de stat, conform normelor şi regulamentului în vigoare, inclusiv pentru proiectele depuse către finalul anului 2019 şi a căror analiză nu a fost finalizată;
- rambursarea până la 15 iunie 2020 a cheltuielilor făcute în cadrul schemei şi pentru care au fost depuse cererile de plată şi auditul aferent;
- alocarea de urgenţă a bugetului de 50 milioane euro pentru 2020 şi lansarea apelului de proiecte pentru 2020 până cel târziu la data de 15 iunie.
- revizuirea normelor de aplicare ale schemei de ajutor de stat numai prin consultare directă cu beneficiarii, pe baza disfuncţionalităţilor remarcate pe parcursul aplicării acesteia, şi digitalizarea procesului de analiză şi raportare al schemei;
- adoptarea de urgenţă a HG pentru prelungirea Schemei de ajutor de stat pentru industria cinematografică pentru o perioadă de trei ani cu alocarea bugetului anual de 50 de milioane euro cu posibilitatea suplimentării bugetului alocat în funcţie de rezultate.
2. Fond de sprijin pentru acoperirea cheltuielilor aferente măsurilor de protecţie pentru filmări
Pentru a putea funcţiona în perioada următoare în condiţiile extrem de specifice ale domeniului, este necesară elaborarea unui manual general de bune practici în ceea ce priveşte protecţia echipelor de filmare, pe baza materialelor deja existente în alte state, în cooperare cu breasla şi cu consultarea specialiştilor din cadrul Institutului de Sănătate Publică (avem în lucru un asemenea produs, pe care îl putem propune spre adoptare în cursul săptămânii viitoare)
Alocarea unui Fond de protecţie şi prevenţie din bugetul de stat sau din fondurile europene alocate României pentru combaterea efectelor pandemiei, gestionat de către Centrul Naţional al Cinematografiei, având în vedere că implementarea măsurilor de prevenţie este foarte costisitoare (un calcul sumar realizat pentru un film cu o echipă de apx 50 persoane, cu 30 de zile de filmare, la preţurile actuale ale pieţei locale pentru echipamente şi materiale, se ridică la peste 250.000 lei).
Acest fond va fi destinat în principal producţiilor româneşti sau cu participare românească, care se filmează în România, şi se va acorda pe baza cererilor producătorilor însoţite de programul de filmare, lista locaţiilor şi devizul de cheltuieli aferente măsurilor de protecţie, elaborat în conformitate cu manualul de bune practici menţionat mai sus.
Pe baza informaţiilor avute la acest moment, estimăm că o alocare de 5.000.000 lei pentru acest Fond de protecţie şi prevenţie ar acoperi necesarul pentru producţiile acestui an.
Pentru atragerea producţiilor străine în România, având în vedere că nici o societate de asigurări din lume nu asigură în acest moment producţiile cinematografice faţă de apariţia unui caz de îmbolnăvire în echipă, ceea ce presupune oprirea filmărilor pentru 14 zile şi generează considerabile costurile suplimentare de producţie, propunem de asemenea crearea unui Fond de asigurare de rezervă, gestionat de către MEEMA, în cadrul departamentului care se ocupă de schema de ajutor de stat, care să fie gestionat în cooperare cu un operator de asigurări de evenimente şi filmări internaţionale (vă putem pune în legătură cu societăţi de asigurări internaţionale care operează şi în România şi care au în portofoliu produse de asigurare specifice sectorului)
Acest fond ar trebui să fie disponibil pentru proiecte româneşti şi pentru proiecte străine care se filmeză în România ca Fond de asigurare de rezervă, iar producţiile vor trebui să se înscrie pentru eventuala accesare a acestuia, cu elementele obişnuite solicitate de către asigurători, cât şi cu asumarea implementării măsurilor de protecţie din Manualul de bune practici şi cu plata unei taxe de procesare a cererii.
Estimăm că dimensiunea unui asemenea fond ar trebui să se situeze în jurul valorii de 10.000.000 lei şi sperăm că nu va fi necesară deblocarea acestuia pentru nici o producţie desfăşurată în România.
Crearea unui astfel de produs ar fi o iniţiativă unică şi ar situa România în prim-plan pentru marile producţii internaţionale, desigur, în tandem cu schema de ajutor de stat pentru cinematografie.
3. Contribuţia marilor furnizorii de servicii video la cerere şi a platformelor de partajare a materialelor video la Fondul Cinematografic
Furnizorii de servicii video la cerere (VoD) şi platformele de partajare a materialelor video au nevoie de conţinut cu atât mai mult în contextul noilor reglementări europene ce presupun o obligaţie de minim 30% conţinut european şi naţional, acest conţinut trebuie produs şi este vital să putem genera acest conţinut naţional, să putem produce filme în continuare şi asigurăm prezenţa produselor locale în mediul on-line, dar în acelaşi timp considerăm că cei care sunt beneficiarii acestui conţinut trebuie să contribuie la generarea lui, aşa cum se întâmplă în întreaga Europă şi cum, de altfel, este construit întreg sistemul de finanţare din Fondul Cinematografic.
În acest sens, propunem ca furnizorii de servicii video la cerere şi platformele de partajare a materialelor video care obţin venituri din România şi nu au sediul în România să contribuie cu o cotă de minim 2% din veniturile din România la Fondul Cinematografic sau prin contribuţie directă la finanţarea produselor locale susţinute şi de CNC, până la concurenţa cotei de 2%, această măsură fiind în consonanţă şi cu Directiva Europeană 1808/2018. Accentuăm faptul că operatorii care activează în România şi asigură dezvoltarea reţelelor de distribuţie on-line locale şi regionale, nu vor avea această obligaţie. (avem în pregătire o formulare a propunerii legislative pe care v-o putem pune la dispoziţie)
În special în această perioadă, o importantă sursă de venit pentru artiştii interpreţi, compozitori, regizori, scenarişti , o constituie drepturile conexe, colectate de organismele de gestiune colectivă şi, în relaţie cu creşterea consumului de conţinut online, este imperativ necesară revizuirea legii drepturilor de autor şi elaborarea instrumentelor legislative care să permită colectarea imediată a drepturilor conexe ale artiştilor din difuzările online/ streaming.
Atât pentru implementarea acestor instrumente, cât şi pentru atragerea producţiilor marilor operatori de streaming în România, considerăm că este esenţială crearea unui Departament/ Comisie de film care ar putea funcţiona cu buget separat alocat din bugetul de stat fie în cadrul Centrului Naţional al Cinematografiei, fie în cadrul MEEMA – Serviciul Marketing şi Relaţii Europene sau chiar în parteneriat între cele două instituţii, şi care să lanseze imediat întâlniri şi discuţii cu cei mai importanţi operatori din domeniu (Netflix, HBO, Amazon etc.) pentru dezvoltarea şi buna desfăşurare a relaţiilor atât în zona producţiei de conţinut original local, cât şi în zona prestărilor de servicii şi nu în ultimul rând a consumului acestor servicii în România. Coordonarea acestui Departament/ Comisie de film trebuie făcută de un profesionist român cu expertiză în domeniul cinematografic la nivelul relaţiilor internaţionale, atât din punct de vedere diplomatic, cât şi economic.
Digitalizarea şi colectarea de date
Nu în ultimul rând, procesul de modernizare şi digitalizare a administraţiei, care reprezintă o prioritate pentru întreaga economie românescă, are o importanţă deosebită în domeniul nostru în care lucrurile se petrec încă într-un sistem dintr-o cu totul altă epocă. Având în vedere modul de funcţionare a sectorului, relaţiile internaţionale implicate, aplicaţiile şi raportările aferente proiectelor cinematografice, este esenţială componenta majoritar digitală de funcţionare la nivel de relaţii ale breslei cu administraţia, respectiv cu instituţii cum sunt: ANAF, ONRC, ITM, Direcţii locale de taxe şi impozite, CNC, MEEMA etc.
Această relaţionare digitală va ajuta nu doar la flexibilizarea relaţiilor, ci şi la capacitatea de a stoca date şi a avea dimensiunea sectorului cinematografic şi al actanţilor locali din toate sub-sectoarele acestuia, a nevoilor şi a contribuţiilor acestora la economia naţională.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
