Expoziţia „Samurai. Legendele Japoniei" va fi deschisă la Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu în 21 februarie, la ora 11.00.
„Muzeul Naţional Brukenthal continuă cel mai amplu proiect expoziţional din ultimii ani din ţara noastră - promovarea stampei japoneze. Începând din 2018, colaborarea cu Ambasada Japoniei în România, cu FITS şi colecţia privată a avocatului George Şerban a dus la organizarea în România a 17 expoziţii de stampe japoneze. A fost organizată la Sibiu, Bucureşti, Braşov, Timişoara, Iaşi, Galaţi, Oradea, Suceava şi în alte oraşe din România, atrăgând un număr impresionant de 450.000 de vizitatori. Curatoriate de subsemnatul, unele expoziţii tematice cu stampe japoneze au fost organizate în premieră în România şi Europa de Est: stampe japoneze din perioada Meiji, stampe japoneze din perioada Edo cu temele Kabuki, Bijin Ga, Peisaje, Shunga şi istorie. În ultimii ani, Ziua Împăratului Japoniei era sărbătorită în România şi prin expoziţiile cu stampe japoneze. Lucrul acesta îl facem şi în acest an la Sibiu prin sărbătorirea Zilei Împăratului Japoniei prin această premieră expoziţională - stampe japoneze şi statui cu samurai. De asemenea, avem deosebita onoare ca la acest eveniment să participe ES Domnul Katae Takashi, Ambasadorul Japoniei în România, începând din luna ianuarie 2024”, a declarat Alexandru Constantin Chituţă.
„Ne bucurăm că ne alăturăm într-un proiect atât de frumos la aniversarea Zilei Majestăţii Sale Împăratul Japoniei, Muzeului Naţional Brukenthal, unul dintre marile muzee ale României şi Europei. Suntem la a 17-a colaborare, iar această expoziţie unică în peisajul cultural românesc ilustrează ceea ce înseamnă cu adevărat samuraiul în istoria Japoniei. Mulţumim organizatorilor pentru acest cadou minunat oferit publicului şi specialiştilor, dar mai ales iubitorilor de dialog între cele două culturi importante, română şi japoneză. Mulţumim, de asemenea, colecţionarului George Şerban, mare iubitor al culturii japoneze, care pune la dispoziţie aceste stampe. Transmitem Majestăţii Sale Împăratul Japoniei urările noastre de sănătate, bucurie şi viaţă lungă! Transmitem urările noastre de bine tuturor reprezentanţilor Japoniei în România şi tuturor partenerilor noştri! Ne dorim să continuăm să naştem împreună proiecte importante pentru bucuria publicului, cel care este raţiunea noastră de a fi!”, a transmis Constantin Chiriac, preşedintele FITS.
Elita militară a dominat politica, economia şi politicile sociale japoneze între secolele al XII-lea şi al XIX-lea. Cunoscuţi sub numele de bushi sau samurai, aceşti războinici, care au apărut pentru prima dată în înregistrările istorice ale secolului al X-lea, au ajuns la putere iniţial prin priceperea lor marţială - în special, erau experţi în tir cu arcul, manevrarea sabiei şi călărie. Cerinţele câmpului de luptă i-au inspirat pe aceşti oameni să preţuiască virtuţile curajului şi loialităţii şi să fie foarte conştienţi de fragilitatea vieţii.
„Bushido” înseamnă „Calea Războinicii”. A fost în centrul credinţelor şi conduitei samurailor. Filosofia lui Bushido este „eliberarea de frică”. Însemna că Samuraiul şi-a depăşit teama de moarte. Asta i-a dat pacea şi puterea de a-şi sluji stăpânul cu loialitate şi de a muri dacă este necesar. „Datoria” este o filozofie primară a samurailor.
Samuraii au devenit în cele din urmă o clasă în sine între secolele al IX-lea şi al XII-lea d.Hr. Aceştia au fost numiţi Samurai (cavaleri-reţinători) şi Bushi (războinici). Unii dintre ei erau înrudiţi cu clasa conducătoare. Alţii erau angajaţi. Ei au acordat loialitate completă Daimyo-ului lor (proprietari feudali) şi au primit în schimb pământ şi poziţie. Fiecare Daimyo şi-a folosit Samuraiul pentru a-şi proteja pământul şi pentru a-şi extinde puterea şi drepturile pe mai multe pământuri.
Samuraiul a devenit expert în lupte. Au practicat luptă înarmată şi neînarmată. Samuraiul timpuriu a pus accentul pe lupta cu arcul şi săgeata. Ei au folosit săbii pentru luptă strânsă şi pentru a-şi decapita inamicii. Bătăliile cu mongolii de la sfârşitul secolului al XIII-lea au dus la o schimbare în stilul de luptă al samurailor. Au început să-şi folosească mai mult sabia şi, de asemenea, au folosit mai mult suliţele şi naginata. Samuraiul s-a schimbat încet de la lupta călare la lupta pe jos.
Cu toate acestea, stăpânirea artelor războiului nu era deloc suficientă. Pentru a-şi atinge şi menţine bogăţia şi poziţia, samuraii aveau nevoie şi de perspicacitate politică, financiară şi culturală.
În contrast cu brutalitatea profesiei lor, mulţi lideri ai guvernului militar au devenit indivizi extrem de cultivaţi.
În perioada Edo (1615-1868), cultul războinicului, bushido, a devenit oficializat şi s-a dezvoltat un cod de comportament idealizat, concentrat pe fidelitatea faţă de stăpânul şi onoarea cuiva. Samuraii din această perioadă au moştenit estetica şi practicile tradiţionale ale predecesorilor lor şi, prin urmare, au continuat relaţia aparent paradoxală dintre cultivarea - artelor războiului şi ale culturii - care i-a caracterizat pe marii războinici ai Japoniei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
