Filozoful Mihai Şora i-a dedicat scriitorului Andrei Pleşu, care a împlinit joi vârsta de 70 de ani, un desen şi i-a urat bun venit în „Clubul Moşilor”.
În mesajul publicat pe pagina sa de Facebook, Şora l-a descris pe Pleşu: „Întreg şi limpede, nesofisticat, într-o lume haotică şi impură. Cu ochii larg deschişi spre ceilalţi, spre metehnele lor, deşi, în mod paradoxal, senin şi neconflictual. Rotund şi hâtru în vremuri tulburi, când mulţi semeni trăiesc isteric, ies în public cu jungherul la cingătoare ori fac – din condei – pumnal. Aşa l-am văzut dintotdeauna, nu doar astăzi, la 70 de ani – care, altminteri, nu e mai mult decât un număr: e drept, şi el – rotund. În Japonia, i se spune «koki», ceea ce mi se pare, din capul locului, angelic”.
Mesajul a fost încheiat cu: „Bine ai venit în Clubul Moşilor: să vezi cum va fi la sută…”
Despre desenul dedicat lui Andrei Pleşu, centenarul Şora a precizat: „Am vrut, desigur, să desenez un portret, dar a ieşit acest motan perplex şi sferic”.
Andrei Pleşu s-a născut pe 23 august 1948, la Bucureşti. A absolvit Facultatea de Arte Plastice, secţia de Istoria şi teoria artei. A obţinut doctoratul în istoria artei la Universitatea din Bucureşti, cu teza „Sentimentul naturii în cultura europeană”. A fost lector universitar (1980–1982) la Academia de Arte Plastice, Bucureşti, unde a predat cursuri de Istorie şi critică a artei moderne româneşti, şi profesor universitar de Filozofia religiilor, la Facultatea de Filozofie, Universitatea din Bucureşti (1991–1997).
Este fondator şi director al săptămânalului de cultură Dilema (ulterior Dilema veche), fondator şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă şi rector al Colegiului Noua Europă (1994), membru al World Academy of Art and Science şi al Académie Internationale de Philosophie de l’Art, dr. phil. honoris causa al Universităţii Albert Ludwig din Freiburg im Breisgau şi al Universităţii Humboldt din Berlin, Commandeur des Arts et des Lettres, Grand Officier de la Légion d’Honneur.
Între scrierisle lui se numără „Călătorie în lumea formelor”, Meridiane, 1974; „Pitoresc şi melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană”, Univers, 1980; Humanitas, 1992; „Francesco Guardi”, Meridiane, 1981; „Ochiul şi lucrurile”, Meridiane, 1986; „Minima moralia. Elemente pentru o etică a intervalului”, Cartea Românească, 1988; Humanitas, 1994 (trad.: franceză, germană, suedeză, maghiară, slovacă); „Jurnalul de la Tescani”, Humanitas, 1993 (trad.: germană, maghiară); „Limba păsărilor”, Humanitas, 1994; „Chipuri şi măşti ale tranziţiei”, Humanitas, 1996; „Eliten – Ost und West”, Walter de Gruyter, Berlin-New York, 2001; „Despre îngeri”, Humanitas, 2003 (trad.: franceză, maghiară, germană, engleză, polonă); „Obscenitatea publică”, Humanitas, 2004; „Comèdii la Porţile Orientului”, Humanitas, 2005; „Despre bucurie în Est şi în Vest şi alte eseuri”, Humanitas, 2006; „Note, stări, zile”, Humanitas, 2010; „Despre frumuseţea uitată a vieţii”, Humanitas, 2011; „Faţă către faţă”, Humanitas, 2011; „Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste”, Humanitas, 2012; „Din vorbă-n vorbă. 23 de ani de întrebări şi răspunsuri”, Humanitas, 2013; „O idee care ne suceşte minţile” (în colaborare cu Gabriel Liiceanu şi Horia-Roman Patapievici, Humanitas, 2014; „Dialoguri de duminică” (în colaborare cu Gabriel Liiceanu, Humanitas, 2015); „Nelinişti vechi şi noi”, Humanitas, 2016; „Despre inimă şi alte eseuri”, Humanitas, 2017.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
