Sculpturile artistului Virgil Scripcariu pot fi văzute în expoziţia VR (virtual reality) „Forţa iubirii” de pe platforma TheOpen-Art.com, fiind a cincea expoziţie în „realitate virtuală“ din cadrul proiectului cultural „RoART goes virtual” realizat de Asociaţia pentru cultură şi arte Arbor.
Expoziţia intitulată „Forţa Iubirii“ include lucrări importante realizate în ultimii ani de sculptorul Virgil Scripcariu. Acestea pot fi văzute acum într-un mod cu totul spectaculos şi inedit în expoziţia de faţă, accesibilă cu ochelari VR sau de pe calculator, singura galerie virtuală din România şi Republica Moldova.
Sculpturile expuse sunt inspirate din cel mai profund sentiment uman: Iubirea, ca sursă nesfârşită de energie şi de sens al vieţii. Sunt sculpturi din bronz, alamă sau ipsos, din bine-cunoscuta serie „Maternitate”, alături de lucrarea „Ecvestră” şi câteva portrete.
Virgil Scripcariu, născut în 1974, este unul dintre cei mai distincţi sculptori români ai generaţiei sale. A studiat Sculptura la Universitatea Naţionanlă de Arte din Bucureşti, între anii 1998-2005, avându-l ca profesor şi mentor pe faimosul sculptor român, de origine basarabeană, Vasile Gorduz. În 2004 Virgil Scripcariu a fost finalist al marelui premiu Prometheus Opera Prima, iar în 2008 a expus la Bienala de arhitectură de la Veneţia, unde a contribuit la conceptul şi structura Pavilionului României.
Sculpturile sale, lucrări importante de for public, sunt expuse în Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Braşov şi în Sevilla, Spania. A participat la numeroase expoziţii în ţară: Art Safari 2021, Romanian Design Week 2013 în Bucureşti, expoziţia personală de la Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti Mogoşoaia 2012, expoziţia de grup Lemn.ro de la MNAC 2010, iar pe plan internaţional a expus în Israel, Belgia, Japonia, Italia, Marea Britanie.
Virgil Scripcariu trăieşte împreună cu familia în satul Piscu, jud. Ilfov, lângă Bucureşti, unde, alături de soţie, istoricul de artă Adriana Scripcariu, coordonează activităţile de educaţie prin artă din cadrul Muzeului-Atelier Şcoala de la Piscu, pe care l-au fondat. Tot aici se află şi atelierul de sculptură în care creează.
Referitor la ceea ce-l inspiră şi la temele abordate în opera sa, Virgil Scripcariu afirmă: „Poate cea mai importantă preocupare a fost cea legată de „maternităţi” sau relaţia compoziţională între copil şi mamă. Pare şi poate că este un subiect desuet, s-au tot făcut „maternităţi” din totdeauna. Da, este o preocupare personală pentru că în viaţa noastră, a familiei, venirea unui copil a fost destul de prezentă, aşa în ultimii douăzeci de ani (şase copii n.r.) şi cum să spun, orb să fii şi să nu vezi diferenţele între momentul acela de graţie al apariţiei unui copil şi mă rog, când nu există acel moment. Eu am încercat prin observarea simplă a stării soţiei mele să extrapolez cumva şi să trag nişte concluzii cum că de fapt copilul din pântece îşi apără mama, că de fapt copilul vine şi el cu forţa lui şi că acest binom generator de dragoste este infinit mai puternic decât ce poate genera relaţia dintre un tată şi un copil, mai ales în primii ani. Şi de aici, trăind în acest mediu profund matern şi cu această legătură foarte puternică, am considerat că da, trebuie să aduc un elogiu acestui fapt al „maternităţii”, care este un miracol absolut”.
Artistul spune despre realitatea virtuală (VR): „Eu nu am mai avut lucrări prezentate în acest mod. Mi se pare că latura didactică este extrem de importantă pentru că poate da posibilitatea cuiva care face artă să vadă un obiect din toate unghiurile. Mai este un lucru care mi se pare benefic şi anume că se poate să-ţi gândeşti tu (ca artist n.r.) un spaţiu ideal, ceea ce rareori se întâmplă într-o expoziţie. Un spaţiu virtual de fapt este un spaţiu abstract în care tu îţi proiectezi nişte lucrări. Nu-s doar nişte fotografii ci te poţi învârti în jurul lucrării. Asta e fantastic că s-a ajuns în această situaţie. Şi dai posibilitatea şi altora de la mii de kilometri să îţi vadă lucrările mai mult decât o fotogrfafie. În această variantă VR, e impresionantă fidelitatea reproducerii texturii, iar unghiurile sunt surprinzătoare, se poate vedea inclusiv în interiorul sculpturii, care a fost scanat”.
Reconstrucţia sculpturilor în format 3D a fost realizată de Hodea Marius Cătălin, doctorand în cadrul Universităţii de Arte Bucureşti. Designer de ambient şi de experienţe virtuale, Marius utilizează realitatea virtuală (VR) ca fenomen şi tehnologie asociată. În cadrul proiectului a digitalizat sculpturile, punând mare accent pe păstrarea calităţilor artistice şi estetice, culoarea, patina, relieful suprafeţei.
A folosit tehnica fotogrammetriei (din limba engleză photogrammetry), unde în prima fază se fac aproximativ 100-200 de fotografii per obiect, după care sunt procesate, post-procesate, retuşate în soft-uri dedicate, pentru ca la final să fie posibilă obţinerea unui model 3D cu detalii care reprezintă reconstrucţia artistică digitală.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
