Sculptura „Sărutul” de Constantin Brâncuşi este expusă la Bucureşti pentru prima dată în ultimii 50 de ani, cea mai recentă includere într-o o expoziţie în Capitală fiind în 1976.
Celebra sculptură „Sărutul” (1907) de Constantin Brâncuşi (1876-1957), prima din ciclul Săruturilor, se vede la Art Safari Love Edition, doar pentru 10 zile, până pe 30 august. Art Safari are program special de vizitare: zilnic, între 21 şi 30 august, 12:00-21:00, plus Night Tours (vineri şi sâmbătă, 22:00-1:00);
„Sărutul lui Brâncuşi, primul din celebrul ciclu dedicat iubirii, îşi găseşte perfect locul între capodoperele de la National Portrait Gallery. Mulţumim Muzeului de Artă Craiova pentru deschiderea de a ne împrumuta timp de 10 zile o capodoperă care întregeşte expoziţia Love Stories. Este o premieră importantă pentru Art Safari, dar şi pentru Capitală. Cu această ocazie, avem un program de vizitare special. Art Safari este deschis zilnic pentru ca publicul să poată admira Sărutul în număr cât mai mare. Se spune că primul sărut nu se uită niciodată, aşa că vă invităm să îl vedeţi la Art Safari, alături de celelalte 4 expoziţii ale acestui sezon”, declară Ioana Ciocan, CEO Art Safari şi Comisar al României la Bienala de la Veneţia.
Lucrarea expusă la Art Safari, aflată în colecţia Muzeului de Artă din Craiova, este realizată din piatră de marnă în 1907 şi este prima sculptură din seria atât de iubită a „Săruturilor”, la care Brâncuşi a lucrat timp de 40 de ani. Este una dintre cele mai cunoscute capodopere ale artistului, alături de „Muza adormită” (1908), „Prometeu” (1911), „Domnişoara Pogany” (1913), „Nou-născut” (1915), „Pasărea în spaţiu” (1919) şi „Coloana fără sfârşit” (1938).
Opera a fost sculptată într-o manieră aparent simplă, neavând nevoie de detalii anatomice şi surprinzând esenţa mesajului. Brâncuşi foloseşte o tehnică personală de tăiere a pietrei.
„Sărutul” este mai mult unul al privirilor decât al buzelor. Câmpul vizual al fiecărui personaj cuprinde doar ochii partenerului, un accent de forţă exprimat prin apropierea neverosimilă a orbitelor personajelor.
În „Sărutul” brâncuşian, niciunul dintre parteneri nu îl domină pe celalalt, între ei existând un raport de egalitate. Acest lucru se poate observa din dimensiunile perfect identice ale celor două siluete, care, în termini fizici, exprimă o echivalenţă de statut. Brâncuşi chiar a afirmat pe parcursul întregului ciclu al „Sărutului” (1907-1945) faptul că femeia şi bărbatul sunt egali.
O versiune a „Sărutului” din 1910 serveşte drept piatră funerară în cimitirul Montparnasse din Paris, Franţa, în timp ce altă versiune poate fi văzută la Muzeul de Artă din Philadelphia.
Declaraţia de independenţă a lui Brâncuşi faţă de Rodin
Doina Lemny, doctor în istoria artei, muzeograf-cercetător la Centre Pompidou din Paris (unde se află şi Atelierul lui Brâncuşi), specialistă în sculptura din prima jumătate a secolului al XX-lea şi autoare a unor lucrări de referinţă dedicate marelui sculptor român, declară: „Sărutul din 1907-1908 marchează începutul sculptării cioplite într-un bloc de piatră şi actul de respingere din partea lui Brâncuşi a esteticii simboliste, ilustrată cu brio de Sărutul lui Rodin (1888-1889): „Sărutul seamănă din toate punctele de vedere cu o declaraţie de independenţă faţă de Rodin.” – afirma Sidney Geist în cartea sa dedicata acestei tematici. Brâncuşi concepe acest moment de dragoste plecând de la un bloc de piatră în care apar sub intervenţia dălţii doi îndrăgostiţi care formează o unitate în îmbrăţişarea lor. Eliberat de orice detaliu, acest bloc fără soclu există într-un spaţiu nedefinit şi într-o atemporalitate, ca o emblemă a dragostei eterne. Această primă versiune va fi continuată timp de patruzeci de ani sub diferite forme: ca operă de sine stătătoare sau ca element de arhitectură - ea a fost prezentată pentru prima dată la expoziţia „Tinerimea artistică” din Bucureşti în aprilie-mai 1910 sub titlul de Fragment de capitel – sau reluată în desen, motiv pe care artistul şi l-a apropriat ca semnătură în scrisorile sale de dragoste”.
Capodopera este expusă în cadrul expoziţiei „Love Stories”, realizată în colaborare cu National Portrait Gallery, Londra, fiind parte din inserţia de artă românească dedicată dragostei. În Art Safari sunt expuse şi scrisorile de dragoste dintre Constantin Brâncuşi şi muza sa Florence Meyer. Pe una dintre ele, Brâncuşi chiar a desenat o schiţă a „Sărutului”.
Constantin Brâncuşi este cel mai mare artist român şi unul dintre cei mai importanţi artişti ai artei universale, care a contribuit la înnoirea sculpturii contemporane şi a revoluţionat arta modernă.
Biletele pot fi achiziţionate pe artsafari.ro sau direct de la intrare, în Palatul Dacia-România, strada Lipscani, nr. 18-20, Bucureşti.
Ateliere pentru copii inspirate de Brâncuşi
În perioada 21-30 august, la Art Safari Kinder au loc ateliere de creaţie (pictură, desen, pictură tricou/pânză, modelaj în lut) zilnic, în intervalul orar 14:00-19:30. În premieră la Art Safari Kinder! Ateliere de modelaj în lut pentru copii dedicate lui Brâncuşi.
Atelierele sunt organizate sub îndrumarea artistului vizual Adriana Florea Băloiu. Program şi bilete: https://www.artsafari.ro/project/ateliere-pictura-copii/
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
