Scriitorul turc Burhan Sönmez a fost ales preşedinte al PEN International, în cadrul congresului dedicat împlinirii a 100 de ani de la înfiinţarea instituţiei, potrivit unui comunicat remis News.ro.
În discursul său de acceptare, autorul turc a subliniat viziunea PEN International, spunând că instituţia este „un susţinător al liberei exprimări şi un refugiu pentru scriitorii expuşi riscului, un cămin pentru toţi scriitorii, inclusiv scriitori tineri sau cei din comunităţi asuprite".
În trecut, scriitori precum H. G. Wells, Arthur Miller şi Heinrich Böll s-au aflat la conducerea PEN International, iar în prezent, printre vicepreşedinţi, se află Margaret Atwood, Svetlana Alexievich, Orhan Pamuk şi J. M. Coetzee.
Fondată la Londra, pe 5 octombrie 1921, de scriitoarea britanică Catherine Amy Dawson Scott şi John Galsworthy, laureat al premiului Nobel, organizaţia PEN International numără astăzi 144 filiale în 102 ţări.
Instituţia luptă pentru libertatea de exprimare şi susţine literatura lipsită de frontiere, ca spaţiu comun, care să-i apropie pe oameni, chiar şi în vremuri de frământări politice internaţionale.
Burhan Sönmez, considerat una dintre cele mai importante voci ale literaturii contemporane, un scriitor ale cărui cărţi au fost traduse în peste 40 de limbi, îşi împarte astăzi viaţa între Cambridge şi Istanbul, după ce, vreme de un deceniu, a fost nevoit să trăiască în exil.
Primăvara aceasta, în cadrul colecţiei Anansi. World Fiction i-a fost tradus romanul „Labirint”, o alegorie care explorează natura fracturată a individului într-o societate suspendată între un trecut bogat, complicat şi un viitor incert, o carte ce vorbeşte despre puterea memoriei.
Romanul, apărut în traducerea din limba turcă a lui Adal Hanzade, este un roman despre care autorul a mărturisit într-un interviu recent acordat presei britanice că în scrierea lui a fost influenţat de evenimentele politice la care a luat parte: „Cartea poate fi citită atât ca o reflectare a rolului memoriei în identitatea personală, cât şi ca o alegorie a ceea ce se întâmplă dacă o societate îşi pierde legătura cu trecutul său – sau o aminteşte doar ca istorie".
„Soluţiile morale sunt valide pentru indivizi, nu pentru mase. Ce vrem să devenim? Un individ sau o piesă într-o mulţime? Soluţiile morale nu sunt menite să rezolve probleme, ele sunt pentru noi, ca indivizi, doar teste care dau măsura calităţii umane", a completat Burhan Sönmez într-un alt interviu.
Burhan Sönmez (n. 1965) a studiat Dreptul la Istanbul, unde a şi profesat o vreme ca avocat. A colaborat la mai multe reviste şi ziare, cu articole pe teme culturale şi politice. A fost membru al Societăţii pentru Drepturile Omului (IHD) şi fondator al Fundaţiei pentru Cercetare Socială, Cultură şi Artă (TAKSAV). În 1996 a fost grav rănit în timpul unui asalt al poliţiei turce şi s-a refugiat pentru o perioada mai lungă în Marea Britanie.
În 2009, i-a apărut primul roman, „Kuzey/ Miazănoapte”, urmat în 2011 de „Masumlar/ Păcate şi inocenţi”, recompensat cu premiul „Sedat Simavi„, una dintre cele mai preţioase distincţii literare din Turcia. Cel de-al treilea roman al său, „Istanbul Istanbul”, publicat în 2015, i-a adus Premiul EBRD pentru Literatură în 2018. „Labirint”, cel de-al patrulea roman, a fost publicat în acelaşi an. Cărţile sale au fost traduse în 42 de limbi. În prezent, Burhan Sönmez îşi împarte viaţa între Cambridge şi Istanbul.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
