Al şaptelea episod din seria „Romania Unfolds”, primul mini-serial documentar despre sustenabilitate din România, a fost lansat şi arată cum activitatea oamenilor şi conservarea biodiversităţii pot funcţiona împreună, de la păstrarea unor peisaje agricole valoroase şi menţinerea legăturilor dintre habitate, până la protejarea biodiversităţii în contexte în care natura şi infrastructura se întâlnesc.
Tema episodului are la bază Obiectivul de Dezvoltare Durabilă (ODD) 15: „Viaţa terestră”, care urmăreşte protejarea şi conservarea biodiversităţii, precum şi utilizarea responsabilă a resurselor naturale.
„Biodiversitatea nu este un element de decor al dezvoltării, ci infrastructura naturală de care depind apa pe care o bem, resursele pe care le folosim şi rezilienţa comunităţilor noastre. Miza nu mai este doar să limităm impactul asupra naturii, ci să integrăm protejarea şi regenerarea ecosistemelor în modul în care în care ne desfăşurăm şi dezvoltăm activitatea, zi de zi. Arcuda demonstrează foarte concret că acest lucru este posibil: o infrastructură care deserveşte milioane de oameni poate fi, în acelaşi timp, un refugiu pentru biodiversitate. Iar acesta este tipul de progres de care avem nevoie: unul în care dezvoltarea şi natura nu concurează pentru acelaşi spaţiu, ci evoluează împreună”, a declarat Mădălin Mihailovici, CEO Veolia România.
Prima poveste ne duce în sudul Transilvaniei, unde biodiversitatea excepţională a pajiştilor nu s-a păstrat în absenţa oamenilor, ci şi datorită modului în care comunităţile locale au trăit şi au lucrat aceste peisaje de-a lungul generaţiilor. Aproximativ 50% din cele 4 milioane de hectare de păşuni şi fâneţe ale României fac parte din peisaje agricole cu Înaltă Valoare Naturală, comparativ cu aproximativ 30% dintre terenurile agricole la nivel european, iar unele dintre aceste pajişti reunesc peste 50 de specii de plante pe suprafeţe restrânse.
Din 2004, Fundaţia ADEPT Transilvania lucrează alături de comunităţile rurale pentru conservarea acestor peisaje şi pentru valorificarea lor responsabilă. Zona Târnava Mare a devenit cel mai mare sit agricol Natura 2000 din România, iar iniţiativele dezvoltate împreună cu fermierii locali susţin atât administrarea pajiştilor, cât şi produsele locale şi economia rurală.
Natura are nevoie de drumuri fără graniţe
O specie nu poate fi protejată fără habitatul de care depinde. În Europa, 19% dintre speciile de păsări sunt ameninţate sau aproape ameninţate cu dispariţia, iar în România procentul ajunge la 27% în rândul speciilor de păsări cuibăritoare evaluate.
Din 1991, Grupul Milvus contribuie la protejarea patrimoniului natural prin monitorizarea speciilor, gestionarea habitatelor, programe de educaţie şi acţiuni de salvare şi reabilitare, prin care peste 3.000 de animale au fost salvate până în prezent.
Organizaţia derulează şi proiecte dedicate ursului brun şi altor mamifere mari, inclusiv prin dezvoltarea ecoductelor, pasaje care permit animalelor să traverseze în siguranţă drumurile şi căile ferate şi contribuie la păstrarea conectivităţii dintre habitate.
Arcuda: când infrastructura critică devine refugiu pentru biodiversitate
La marginea Bucureştiului, un alt model de coexistenţă dintre activitatea umană şi natură s-a dezvoltat într-un loc mai puţin aşteptat. Staţia de tratare a apei potabile Arcuda, prima de acest tip din Capitală şi una dintre primele din România, tratează zilnic aproximativ 500.000 m³ de apă captată din râul Dâmboviţa. Pe cele 136 de hectare ale amplasamentului au fost identificate însă şi 385 de specii de plante, 49 de specii de păsări şi trei habitate protejate de interes comunitar, transformând Arcuda într-un adevărat refugiu pentru biodiversitate.
Prin gestionarea habitatelor, controlul speciilor invazive şi politica „zero pesticide”, Apa Nova Bucureşti contribuie la menţinerea echilibrului ecologic al sitului, demonstrând că infrastructura critică şi natura pot coexista.
Cele trei poveşti pornesc de la realităţi diferite, dar transmit acelaşi mesaj: biodiversitatea nu există separat de oameni. De la practicile comunităţilor rurale şi conectarea habitatelor, până la modul în care gestionăm infrastructura unui oraş, protejarea naturii înseamnă şi protejarea relaţiilor care permit speciilor, habitatelor şi comunităţilor să existe împreună.
Prin cel de-al şaptelea episod, „Romania Unfolds” continuă să aducă în prim-plan iniţiative locale care transformă principiile dezvoltării durabile în acţiuni concrete şi arată cum grija pentru natură poate deveni parte din felul în care comunităţile se dezvoltă şi îşi gestionează resursele.
Medikatv.ro
