Cetatea de refugiu Saschiz a fost redeschisă pentru public cu un picnic cultural şi dansuri tradiţionale săseşti, tururi ghidate, eveniment organizat în cadrul Festivalului Săptămâna Haferland care se desfăşoară în zece localităţi din Transilvania. Vizitatorii au aflat legende ale celor şase turnuri, iar în curtea Bisericii Evanghelice din Meşendorf au asistat la un concert de orgă şi muzică de fanfară. Seara, într-o şură restaurată la Cloaşterf, Luiza Zan a susţinut un concert cu melodii de pe un viitor album în limba română.
Biserica din Saschiz
A fost construită în 1492 şi terminată în 1525, pe ruinele unei biserici romanice şi a alteia în stil gotic cistercian. A fost închinată regelui Ştefan al Ungariei, motiv pentru care îi poartă hramul. De altfel, este inclusă în patrimoniului UNESCO încă din 1999.
Construită cu o singură navă şi cu un cor lung,este înconjurată de 22 de contraforturi, pe care se sprijină 23 de arcuri. Fortificaţiile se regăsesc în podul bisericii, unde se află şi grilajele de unde se turna smoală încinsă pe cei ce reuşeau să treacă de zidurile fortificaţiei şi nu ştiau parolă "veniţi în pace".
Clopotniţa/ turnul de aparare a fost construit din piatră şi cărămidă, înălţat la 10 metri de sacristia bisericii, având acoperişul îmbrăcat în ţiglă smălţuită şi colorată.
Orga, recent restaurată, sună de două ori pe lună la slujbe, iar în ultimii ani au fost organizate şi concerte.
Cetatea de refugiu, redeschisă publicului
Lucrările de restaurare la Cetatea de refugiu din Saschiz, monument de secol XIV, au început în 2018. "A fost greu, am întâmpinat obstacole, dar când am văzut că oamenii sunt încântaţi de ce văd, am spus că a meritat", a declarat primarul Ovidiu Şoaită într-un tur alături de vizitatori.
Cetatea, aflată pe traseul Via Transilvanica, a slujit pentru diferite culturi şi scopuri, cândva a fost carieră de materiale de construcţii, a fost jefuită, şi acum a devenit un loc al oamenilor, spun oficialităţile de la Saschiz.
"Reabilitarea şi redeschiderea Cetăţii reprezintă mai mult decât un proiect de restaurare, este un act de respect faţă de moştenirea noastră culturală. Cetatea nu va fi doar un monument istoric vizitabil, ci şi o atracţie vie unde cultura, arta, dar şi procesul educaţional vor fi la ele acasă", a declarat edilul localităţii.
Călător în Evul Mediu i-a purtat pe vizitatori în lumea medievală a celor care s-au adăpostit aici.
Legende ale celor şase turnuri
Cetatea de refugiu din Saschiz are o formă poligonală neregulată, un platou cu dimensiunile de 90 de metri pe axa lungă, respectiv 52 de metri lăţime, şi este apărată de şase turnuri: turnul de poartă, turnul şcolii, pe latura de sud, turnul voievodal sau princiar, pe latura de nord, turnul preotului, turnul muniţiei şi turnul de pază.
Vizitatorii au aflat în tururile ghidate că în turnul muniţiei nu există geamuri în camera de joc, pentru a nu pătrunde apă şi focul atunci când era asediată. Slănina adăpostită aici de săteni, era însemnată cu paprika ca să-şi poată recunoaşte bunul. Cine voia să se căsătoarească, trebuia să aducă la Cetate câte şase căruţe pentru a ajuta la construirea edificiului, era ca un fel de taxă. Şi negustorii care treceau, aveau obligaţia de a duce o căruţă de pietre la Cetate.
O fântănă din centrul Cetăţii nu este de fapt o fântănă, ci se spune că era un tunel secret care corespundea cu Biserica din centru şi se spune că oamenii au aruncat o gâscă în fântănă. Pasărea a ajuns pănă lângă Biserică. Atunci când a fost construită, fântăna avea 80 de metri adâncime, acum are 20, pentru că s-a astupat de-a lungul vremurilor. Atunci când se terminau proviziile şi armamentul, se spune că prin acel tunel oamenii mergeau în sat pentru a se aproviziona. Tunelul avea şi rolul de refugiu, pentru ca în timp de asediu locuitorii să se poată retrage.
O ruină aproape de intrare a fost o fostă capelă cu două etaje. Pe ziduri se poate observa o linie albă, aceasta indicând ruinele Cetăţii, de la care s-a construit recent. Pereţii au fost construiţi din var şi piatră, deoarece dacă puneau ciment, nu mai permitea apei să urce şi să se evapore.
Cel mai înalt turn este cel de pază. Culoarea lui a rămas neagră în partea de sus deoarece acesta a rezistat asediilor.
Călătorul va afla că Cetatea nu a fost niciodată cucerită, datorită amplasării ei.
Picnic pentru solidaritate
Programul de vineri la Cetatea Saschiz a inclus şi un picnic cultural oferit de Asociaţia Vecinătatea Femeilor din Saschiz, care "hrăneşte solidaritatea".
Brunch-ul, cu bucate din vecinătate, prăjituri, chiftele şi caş, a fost apreciat de cei care au fost curioşi să guste din produsele saşilor. Toate fondurile obţinute vor fi direcţionate către cantina „Bucate din Vecinătate”.
Trupa de dansuri săseşti din Sebeş şi Fanfara Kulturwerk der Siebenburger Sachsen au completat programul.
Biserica fortificată din Meşendorf cu turn zvelt
Clădirea Bisericii Evanghelică din Meşendorf, în structura ei, datează din secolul al XIV-lea.
În jurul anului 1350, se construieşte o mică biserică sală în stil gotic timpuriu cu turn zvelt. În perioada fortificării după anul 1465, ca protecţie împotriva invaziilor turcilor, se adaugă un nivel de apărare cu un drum de strajă pe console de lemn, se zideşte portalul vestic, care atunci era intrarea principală, se transformă clopotniţa în donjon şi se înaltă zidul de apărare.
Ca urmare a reformei luterane, biserica - iniţial romano-catolică - a fost transformată într-o biserică evanghelică. Interiorul păstrează un altar cu aripi din anul 1653, conceput după modelul stilului gotic-târziu. În naos, se găsesc balcoane din lemn datând de la 1700, pictate cu desene ţărăneşti, precum şi bănci caracteristice.
Crucea este de la prima sfinţire a bisericii.
Una dintre reguli în biserică era modul de aşezare: bărbaţii tineri căsătoriţi stăteau sus la balcon, pe laterale, bătrânii la spătar de jur împrejur, iar femeile doar în interior. O altă regulă era treapta din faţa altarului, care făcea diferenţa dintre enoriaşi şi cel care slujea.
Altarul este deschis. Picturile, 1701-1765, au fost repictate în 1914. În stilul săsesc, cu frunze şi flori, predomină laleua, care a fost preluată de la turci. Fiecare formă de pe panourile care înconjoară biserica are o simbolistică: bărbatul, roza luterană, fata, banul sau laleaua-mamă.
Altarul triptic, cu imagini din viaţa lui Iisus, datează de la 1661 şi a fost modelat după un altar triptic mai vechi. Este pictat mai recent 1923-1924, iar chipurile celor paru evanghelişti, Ioan, Luca, Marcu şi Matei au fost realizate după chipurile unor oameni din sat. Şi unul dintre ei este pictorul.
Albastrul picturilor este o piatră vânătă pe care o comercializau şi o aduceau din Afganistan de cei care mergeau în transhumanţă. Dura doi ani drumul. Cu acest albastru era pictată şi faţada caselor. Motivul? Pentru că nu atrăgea insectele. Se spune că cei care casa vopsită cu un albastru mai intens erau mai bogaţi. Orga, construită în anul 1765 de Johann Hann, funcţionează. Enoriaşii aici sunt doar cei de vară.
Concert de jazz la Cloaşterf
Luiza Zan a susţinut, alături de band-ul ei, un concert cu piese în primă-audiţie, în şura de la Dominic Boutique, în Cloaşterf, un alt sat inclus în Săptămâna Haferland.
Cea de-a XIII-a ediţie a Săptămânii Haferland are loc până în 3 august, în zece localităţi din Ţara Ovăzului (Haferland) - Archita, Saschiz, Homorod, Rupea, Criţ, Roadeş, Meşendorf, Cloaşterf, Buneşti şi Viscri.
Tema ediţiei este "Tradiţii din vecinătate". Accesul este gratuit la toate evenimentele din cadrul festivalului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
