În Transilvania există orgi originale în proporţie de 80% foarte vechi. La Săptămâna Haferland, vizitatorii au aflat la Saschiz că orga Bisericii Sfântul Ştefan a fost renovată fiind adusă la starea iniţială, aşa cum erau sunetele în 1786.
Anul acesta, Biserica Sf. Ştefan din Saschiz împlineşte 500 de ani de la prima sfinţire. Este ultima parohie religioasă care se autosusţine, acest lucru însemnând că are un preot angajat şi toate forurile de conducere în cadrul biseriici. "Saşii sunt ca monumentele: când îi ai nu ştii ce să faci cu ei, când nu-i mai ai plângi după ei", a afirmat, vineri, inginerul epitrop Rudolph Poledna Joachim. “Ne dorim să fim o comunitate vie, suntem ultima parohie religioasă care se susţine. În ultimii 20 de ani, în comunitatea noastră am avut parte de lucruri noi, construite de generaţii, iar în timpul vieţii noastre am asistat la renovarea unei biserici, a Cetăţii, a orgii, avem canalizare, drumuri asfaltate”, a declarat Joachim.
Bruno Roth din Sighişoara, organist este cel care a contribuit la restaurarea orgii, considerate “regina instrumentelor”, şi care a prezentat celor prezenţi în biserică cum funcţionează instrumentul, oferind şi o demonstraţie muzicală pe notele lui Johann Sebastian Bach.

Orga este construită în 1756 de Johannes Prause, constructor de orgi, funcţiona cu un singur registru în urmă cu doi ani. Aflăm de la Roth că cea mai mare lucrare a maestrului este la Bistriţa.
"De-a lungul timpului, a suferit două mari schimbări: în 1878 şi în 1930. Comunităţile erau în această perioadă foarte mari şi au decis să mărească orga, să adauge registre, sunete, fluiere", a subliniat Roth.
Cum funcţionează orga
Astăzi, o abundenţă fascinantă de faţade (vitrine de orgă) cu decoraţiuni sculptate, pictate şi aurite oferă informaţii vizibile despre tradiţia construcţiei de orgi în Transilvania. Muzica de orgă inspirată de aceste instrumente a supravieţuit din toate perioadele stilistice ale ultimilor patru sute de ani.
În România există trei tipuri de orgi: mecanică, pneumatică şi electronică.
În bisericile Bisericii Evanghelice din România există mai mult de două sute de orgi. De la orga pozitivă cu câteva registre şi o octavă scurtă din secolul al XVII-lea până la orga simfonică gigantică din secolul al XX-lea cu mii de tuburi, s-a păstrat o bogăţie de instrumente diferite, câteva în starea lor originală, multe mai mult sau mai puţin modificate de-a lungul deceniilor.

“Iniţial, orga a fost gândită să pentru slujbă. Ca luterani, am preluat o mare parte din liturghie de la Biserica Catolică. Iar orgile se găsesc de regulă în bisericile catolice, protestante şi neoprotestante. Între preot şi comunitate există până astăzi un schimb. Orgile s-au construit de-a lungul timpului mai mari, astăzi fiind folosite şi pentru concerte, nu doar în timpul slujbei”, spune organistul.
Cea mai mare orgă mecanică este în Biserica Neagră din Braşov, construită în secolul XIX. Cea mai mare pneumatică din România este în Biserica Evanghelică din Sibiu, cu peste 6000 de tuburi şi 74 de registre iar cea mai mare orgă electronica se află la Sala Radio.
Orga de la Saschiz a fost adusă din Braşov în 1788, fiind în top 10 cele mai mari orgi din Transilvania, iar altarul baroc a fost importat” din Viena în 1735.
"În spatele orgii există un burduf, un motor suflă aerul în burduf, iar din burduf la fluierele vine un horn care împarte aerul în fiecare fluier iar orga Prause din Saschiz, mecanică, însemnând că de la clapele acţionate de organist merge o tijă din lemn la fluier. Aici se află un ventil, acesta se deschide şi ajunge în fluier construind sunetul. Sunetul este produs prin vibraţie", a explicat Bruno Roth.
Se numeşte “regina instrumentelor” pentru că fiecare constructor la vremea lui a încercat să acopere cât mai multe sunete dintr-o orchestra, fluiere, oboaie, viola, vioara.
Orga din Saschiz sună de două ori pe lună la slujbe, iar în ultimii ani au fost organizate şi concerte.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.