Romfilatelia celebrează prima emisie radiofonică românească prin introducerea în circulaţie a emisiunii de mărci poştale "Societatea Română de Radiodifuziune, 90 de ani de existenţă".
Radioul este promotor şi susţinător al culturii şi civilizaţiei româneşti, vector important în formarea spiritului civic şi al coeziunii comunitare.
Coliţa nedantelată a emisiunii, cu valoarea nominală de 28,50 lei, este ilustrată cu portretele unor personalităţi care au contribuit la dezvoltarea radiofoniei naţionale - Dragomir Hurmuzescu, Eugen Preda, Catinca Ralea, Paul Grigoriu, Mihail Jora, Alfred Alessandrescu şi Florian Pittiş.
Dragomir Hurmuzescu (1865-1954), cu studii la Universitatea din Bucureşti şi licenţiat în ştiinţe fizico-chimice al Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii Sorbona din Paris, este ctitorul radiofoniei în România. În 1926 a realizat o staţie experimentală de radiodifuziune la Institutul Electrotehnic din Bucureşti. Activitatea ştiinţifică şi entuziasmul său au condus la alegerea sa, în 1928, ca preşedinte al primului Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.
Absolvent al Facultăţii de Comerţ din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, doctor în istorie, Eugen Preda (1929-2000) a lucrat la Radiodifuziunea Română din 17 martie 1950, iar în decembrie 1989 a fost numit „împuternicit provizoriu” pentru Radiodifuziune. Această calitate s-a remarcat prin eforturile sale de a imprima o nouă vibraţie publicistică, deschizând larg porţile Radioului unui impresionant număr de gazetari.
Catinca Ralea (1929-1981), figură remarcabilă a Radioului românesc, a absolvit Facultatea de Limbi romanice şi clasice, secţia limba şi literatura franceză (Universitatea Bucureşti), iar în anul 1968 devine şefa serviciului englez de la Redacţia Emisiunilor pentru Străinătate (actualmente Radio România Internaţional). Interviurile sale de la radio şi televiziune cu William Saroyan, Yehudi Menuhin, Henry Moore, Paul Scofield şi alţi interlocutori de calibru rămân modele ale genului.
Absolvent al Facultăţii de Limbi romanice, clasice şi orientale (Universitatea Bucureşti, secţia franceză-spaniolă), Paul Grigoriu (1945-2015) a lucrat la Radiodifuziunea Română din 1969, iniţial în Redacţia Emisiunilor pentru Străinătate, secţia franceză. A fost realizator de emisiuni, profesionist de excepţie şi moderator al rubricii „Sfertul academic”. Cariera jurnalistică a fost marcată de prestaţiile estivale de la Radio Vacanţa, până în 1989. Succesul de public, nemaiîntâlnit până la el, i l-a adus populara emisiune „Matinal”, al cărei iniţiator a fost după 1990.
Compozitor, dirijor şi pianist, membru titular al Academiei Române (din 1955), Mihail Jora (1891-1971) a fost primul director muzical al Societăţii Române de Radiodifuziune (1928-1933). În anii de început ai radioului românesc, muzica clasică a însemnat o componentă prioritară în programele sale, iar acest merit îi revine lui Mihail Jora. În semn de apreciere, studioul de concerte al Radiodifuziunii Române îi poartă numele.
Compozitor de poeme simfonice, piese pentru vioară, pian, cvartet de coarde, lieduri, traducător de librete şi dirijor, Alfred Alessandrescu (1893-1959) a fost director programelor muzicale ale Radiodifuziunii Române, până în anul 1938. A condus şi Orchestra Radio, în perioada 1933-1959.
Florian Pittiş (1943-2007) a fost unul dintre cei mai îndrăgiţi actori de teatru, dar şi regizor, traducător, interpret de muzică folk şi realizator de emisiuni radio. În 1999 a devenit directorul postului Radio România Tineret, căruia i-a dat un suflu nou, caracterizat prin actualitate, interactivitate, muzică, teatru, dosare tematice, documentare ample, prezentări de evenimente şi de personalităţi. Ca omagiu pentru tot ceea ce a însemnat Florian Pittiş, postul Radio3Net îi poartă numele.
Emisiunea de mărci poştale Societatea Română de Radiodifuziune, 90 de ani de existenţă, va fi disponibilă începând de joi, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul online romfilatelia.ro/store. Aceasta este completată de plicul prima zi, iar ca formă de machetare a fost folosită coliţa nedantelată.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
