Romfilatelia introduce de marţi în circulaţie emisiunea de mărci poştale "Români celebri" partea a II-a, dedicată unor personalităţi care au făcut cinste României la nivel mondial.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Emisiunea de mărci poştale "Români Celebri II" va fi disponibilă începând de marţi, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: romfilatelia.ro.

Emisiunea este alcătuită din nouă timbre, pe care sunt reproduse portretele unor personalităţi de marcă: Cella Delavrancea (1,10 lei), Dimitrie Paciurea (1,40 de lei), Victor Brauner (1,60 lei), George Apostu (2,60 lei), Elvira Popesco (2,90 lei), Marcel Iancu (5 lei), Dimitrie Cantemir (11,50 de lei), Nicolae Iorga (12 lei) şi Nicolae Titulescu (19 lei).

Cella Delavrancea (1887-1991) a fost pianistă, scriitoare şi publicistă, o personalitate a culturii române în secolul al XX-lea. Fiică a scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea, a crescut, după propriile mărturii, „într-o familie în care se vorbea numai despre literatură, artă şi muzică”. Activitatea literară a Cellei Delavrancea a început în anul 1929, când a debutat în revista Bilete de papagal, condusă de Tudor Arghezi. Ulterior a colaborat cu toate revistele culturale importante ale vremii. În 1987, a fost primul artist român care a participat la aniversarea propriului Centenar, printr-un concert de gală, la Ateneul Român.

Dimitrie Paciurea (1873-1932) a fost un reper în sculptura monumentală, un artist apreciat la nivel internaţional pentru spiritul său inovativ. Artistul român a depăşit rigorile epocii, renunţând la regulile academismului, în favoarea unei abordări suprarealiste a artei. Dimitrie Paciurea a fost profesor la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti, fiind un deschizător de drumuri pentru artişti precum Ion Irimescu, Oscar Han sau Ion Jalea.

Victor Brauner (1903-1966) a fost unul dintre importanţii pictori suprarealişti ai lumii, iar lucrările sale se regăsesc în marile galerii de artă. A studiat pictura la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, însă nu s-a acomodat în peisajul artistic local, datorită viziunii sale moderniste. Victor Brauner s-a regăsit cel mai bine în ideile suprarealismului francez teoretizate de scriitorul André Breton, iar în pictura şi grafica sa a prezentat o lume decadentă, o societate obtuză şi alienată. Lucrările sale au scandalizat de multe ori publicul, valoarea artistică fiindu-i recunoscută abia după moarte. Brauner este al doilea, după Constantin Brâncuşi, în ordinea celor mai bine cotaţi artişti plastici români.

George Apostu (1934-1986) a fost unul dintre valoroşii sculptori români ai secolului trecut. George Apostu s-a inspirat mai ales din arta populară românească, fiind comparat cu Brâncuşi. Unul dintre cele mai cunoscute cicluri ale sale este Tatăl şi Fiul, o prelucrare sculpturală a vechiului motiv al „arborelui vieţii”.

Elvira Popesco (1894-1993) a fost o mare actriţă franceză de origine română. S-a născut la Bucureşti şi a studiat Conservatorul de Artă Dramatică. După absolvire, a fost angajată la Teatrul Naţional din Capitală. Faima de pe marile scene franţuzeşti a fost confirmată de o prestaţie deosebită pe platourile de filmare. A jucat în filme celebre, alături de mari actori ai timpului: Claudia Cardinale, Vittorio de Sica, Jean Marais, Orson Welles, Alain Delon. Până la o vârstă înaintată a continuat să ţină un salon în Paris, vizitat de artişti sau personalităţi publice, precum Guy de Rotschild, Jacques Chirac, Pierre Cardin sau Valéry Giscard d’Estaing. În 1993 a fost aleasă membru de onoare al Academiei Române.

Marcel Iancu (1895-1984) a fost pictor, grafician şi arhitect, unul dintre animatorii artei de avangardă la nivel mondial. Marcel Iancu s-a impus ca un arhitect al modernităţii urbanistice. A proiectat peste 40 de clădiri în Bucureşti, cu influenţe de cubism şi constructivism. Vilele ridicate de Marcel Iancu au o arhitectură funcţionalistă, renunţând la simetrie şi ornamente. El introduce casele cu faţada simplă şi acoperişul-terasă, acoperişul în pantă şi terasa-hublou. În 1941, artistul s-a mutat în Palestina, iar după Al Doilea Război Mondial s-a afirmat ca profesor şi animator cultural în noul stat Israel.

Dimitrie Cantemir (1673-1723) a fost cărturar umanist şi domnitor al Moldovei (1693, 1710-1711), o personalitate remarcabilă, care s-a afirmat ca scriitor, filosof, istoric, lingvist şi etnolog. A avut acces la toate scrierile importante ale timpului, fiind cunoscător a 12 limbi străine, printre care greaca, latina, slavona, araba, turca, persana, italiana şi franceza. În 1714 a devenit primul român membru al Academiei din Berlin, la propunerea marelui filosof Gottfried Wilhelm Leibniz.

Nicolae Iorga (1871-1940) a fost cărturar şi om politic, o personalitate remarcabilă a vieţii culturale româneşti. Iorga s-a numărat printre marii gazetari ai vremii, articolele sale fiind foarte influente în societate. Din punct de vedere literar a fost teoretician al sămănătorismului, curent care promova valorile naţionale tradiţionale şi folclorice şi milita pentru necesitatea culturalizării ţărănimii. Nicolae Iorga s-a implicat şi în viaţa politică, iar în perioada 1931-1932 a fost prim-ministru.

Nicolae Titulescu (1882-1941) a fost diplomat şi om politic al României. Un excelent orator, a făcut studii la Paris, unde a obţinut doctoratul în Drept (1905). S-a implicat în viaţa politică în Partidul Conservator-Democrat, fiind unul dintre oamenii politici care au militat pentru intrarea României în Primul Război Mondial. În timpul negocierilor de Pace a susţinut cauza României, fiind semnatar, alături de dr. Ion Cantacuzino, al Tratatului de la Trianon, cu Ungaria. Din 1921 a fost reprezentat permanent al României la Liga Naţiunilor. Între 1931 şi 1932 a fost preşedinte al acestei importante instituţii internaţionale, fiind singurul român care a avut o asemenea demnitate, dar şi singurul diplomat care a avut două mandate la conducerea Ligii. Titulescu s-a luptat la nivel internaţional pentru păstrarea graniţelor consfinţite de Tratatul de Pace. A fost ministru de Externe în trei mandate, în perioada 1928-1936, împotrivindu-se ascensiunii regimurilor de dreapta în Europa. Academia Română l-a ales membru în anul 1935, iar conferinţele sale au fost audiate în amfiteatrele unor mari universităţi, precum Oxford sau Cambridge.

Emisiunea de mărci poştale este completată de setul de două plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 80 de timbre + 1 vinietă, bloc de 3 timbre + 1 vinietă şi manşetă ilustrată şi bloc de 9 timbre diferite în carnet filatelic.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.