"Istoria iubirii", de Nicole Krauss, tradusă de Antoaneta Ralian, este o poveste de dragoste care traversează spaţiul şi timpul, din Polonia anilor '40 până în New York-ul zilelor noastre, şi a fost ecranizată cu titlul "Povestea iubirii", de regizorul român Radu Mihăileanu. O nouă ediţie a romanului, desemnat Cartea anului pe Amazon.com, având afişul filmul pe copertă, apărută simultan cu premiera filmului de la Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) 2017, este disponibilă în librăriile din toată ţara.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Publicat în Statele Unite în 2005, romanul "Istoria iubirii" i-a adus lui Nicole Krauss consacrarea internaţională, scriitori importanţi precum laureatul Premiului Nobel pentru Literatură, J.M. Coetzee sau Susan Sontag remarcând naşterea unei voci de anvergură a literaturii contemporane sub condeiul tinerei scriitoare americane. 

Romanul a fost desemnat Cartea anului de Amazon.com şi s-a numărat printre cărţile finaliste la Orange Prize, Prix Femina Étranger şi Prix Médicis Étranger, fiind recompensată cu William Saroyan Prize for International Literature şi Prix du Meilleur Livre Étranger.

A fost tradus în peste 30 de ţări, printre primele ediţii străine numărându-se şi cea în limba română, publicată în colecţia Raftul Denisei la editura Humanitas Fiction, în versiunea Antoanetei Ralian. Cartea costă 35 de lei. 

Alma Singer are 14 ani, trăieşte în New York şi încearcă să găsească răspunsuri la o mie de întrebări despre lume şi viaţă. Crezând că le va afla într-un roman misterios pe care mama ei îl traduce cu frenezie, adolescenta porneşte în căutarea eroinei cărţii de al cărei destin se simte inexplicabil legată.

"Când m-am născut, mama mi-a dat numele după o fată dintr-o carte pe care i-o dăruise tatăl meu, o carte care se chema Istoria iubirii“.  În acelaşi New York îşi duce zilele Leo Gursky, un bătrân singur şi atât de invizibil în anonimatul său, încât începe să se îndoiască de propria-i existenţă. Bărbatul trăieşte chinuit de amintirea iubirii pierdute care, cu 60 de ani în urmă, în Polonia, i-a inspirat cartea vieţii lui, "Istoria iubirii". Şi, deşi Leo nu ştie încă, romanul pe care-l credea distrus a supravieţuit miraculos, şi-a dobândit notorietatea sub numele altuia, a traversat oceanul, a străbătut timpul şi a ajuns în cele din urmă în mâinile Almei, fata numită astfel după eroina din carte.

"O carte tristă şi frumoasă, în care destinele omeneşti se întrepătrund labirintic, iar poveştile intră una într-alta asemenea păpuşilor ruseşti“, potrivit The Times. 

La 10 ani de la apariţia romanului "Istoria iubirii" a fost adaptat pentru marile ecrane cu titlul "Povestea iubirii", în regia lui Radu Mihăileanu, cu Sir Derek Jacobi, Gemma Arterton şi Sophie Nelisse în rolurile principale.

"Cartea, în primul rând, m-a topit când am citit-o. Dar atunci nu mă gândeam deloc să fac un film. După aceea, mi se pare mie, s-ar putea să mă înşel, dar perioada pe care o trăim e atât de, pe de o parte, cinică şi cumplită, plină de tragedii, de îndoileli, de crize diverse, că mi s-a părut că poate una dintre cele mai mari crize pe care le trăim este a credinţei în dragoste. Îmi dau seama că credem mai puţin că suntem capabili de a iubi, de a iubi de o manieră romantică, utopică, ca înainte, pe veci, şi de a fi iubiţi. Nu mai avem încredere că putem să fim iubiţi, că avem suficiente calităţi să fim iubiţi de ceilalţi. Totul se destramă, într-un  fel, iar povestea asta mi s-a părut nemaipomenită, chiar dacă puţin romanţată, dar, ca orice piesă sau carte, e făcută special ca să ne dea puţin curaj şi să ne zică: uite, natura umană totuşi nu a murit complet şi mai suntem capabili, mai trebuie să ne batem un pic şi să vrem", spunea regizorul într-un interviu acordat News.ro.

Din 9 iunie, "Povestea iubirii" este distribuit în România de Transilvania Film în peste 50 de cinematografe din 25 de oraşe din ţară.

"Povestea iubirii" este primul lungmetraj în limba engleză şi cel de-al nouălea film al regizorului şi scenaristului Radu Mihăileanu, născut în 1958 la Bucureşti şi stabilit în Franţa. A regizat filme multipremiate precum "Cele patru anotimpuri/ Les quatre saisons" (1980) "Trahir" (1993), "Bonjour Antoine" (1997), "Trenul vieţii/ Train de vie" (1998), "Les Pygmess de Carlo" (2002) "Trăieşte!/ Va, vis et deviens!" (2005), "Concertul/ Le concert" (2009), "Izvorul femeilor/ La source des femmes" (2011).

Nicole Krauss s-a născut în Brooklyn, în 1974. În 1992 este primită la Stanford University, unde obţine o diplomă de excelenţă în literatura engleză şi scrie poezie sub îndrumarea poetului Iosif Brodski. În 1993 debutează ca poetă, iar în 2002 se numără printre finaliştii la Yale Younger Poet’s Prize; tot atunci poemele ei ajung în paginile publicaţiilor The Paris Review, Ploughshares şi Doubletake. În 1996 urmează un masterat în istoria artei la Oxford University, desăvârşindu-şi studiile la Courtauld Institute din Londra.

Primul său roman, "Un bărbat intră în cameră/ Man Walks into a Room"; Humanitas Fiction, 2011, apare în 2002 şi este finalist la Los Angeles Times Book of the Year. În 2005 publică bestsellerul internaţional "Istoria iubirii/ The History of Love"; Humanitas Fiction 2007, 2012, 2017).

În 2007 prestigioasa revistă Granta o include pe Nicole Krauss printre cei mai buni tineri romancieri americani, iar în 2010 The New Yorker o alege pe lista celor mai buni 20 de scriitori sub 40 de ani. Cel de-al treilea roman al lui Nicole Krauss, Marea casă (Great House, 2010; Humanitas Fiction, 2012), se bucură de un enorm succes de critică şi de public, fiind finalist la National Book Award şi Orange Prize.

Proza ei a apărut în The New Yorker, Harper’s, Esquire, Best American Short Stories, iar cărţile ei sunt traduse în peste 35 de limbi. Noul ei roman, "Forest Dark", va apărea în septembrie 2017, drepturile pentru traducerea noului roman fiind cumpărate de editura Humanitas Fiction.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.