Romanul „Fizica tristeţii” al lui Gheorghi Gospodinov, recompensat cu Premiul „Jan Michalski” pe 2016 şi adaptat într-un film de animaţie, a apărut în limba română.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Aceasta este prima traducere apărută în colecţia Anansi. World Fiction de la editura Pandora M din opera lui Gheorghi Gospodinov, cel mai apreciat scriitor bulgar al momentului, ale cărui cărţi au apărut în peste 40 de limbi.

Romanul „Fizica tristeţii” a fost recompensat cu Premiul „Jan Michalski” pentru literatură, ediţia 2016, şi adaptat într-un film de animaţie regizat de Theodore Ushev, ecranizare recompensată cu 14 premii internaţionale.

Utilizând Minotaurul ca pe o metaforă structurantă, naratorul construieşte un labirint din poveşti despre propria familie, sărind dintr-­o epocă în alta şi dintr­-o perspectivă în alta, într­-o explorare incredibil de minuţioasă şi de amuzantă a mentalităţii est­-europene. „Fizica tristeţii” este o carte ce are la bază obsesia pentru arhive, colecţii, muzee şi capsule ale timpului, despre urmele lăsate de timpul pierdut în texte, imagini şi asupra obiectelor. În povestea-­cadru a lui Gospodinov, Minotaurul este victima: neputând să-­şi aleagă propria formă de existenţă, el este secretul bine păstrat din pivniţe, arhive şi demisoluri.

„O nebunie de carte. Extraordinară, dinamică, reflexivă, incredibil de amuzantă, filosofică şi poetică, minuţioasă şi grandioasă. Pe scurt: fantastică!”, au scris criticii de la Berliner Zeitung la apariţia ediţiei germane a cărţii. Cartea a cunoscut succesul şi peste Ocean, fiind amintită în numeroase recenzii. „O evocare plină de viaţă a Mitteleuropei aflate sub stăpânirea comunistă, un spaţiu în care naratorul, familia sa şi întreaga lor comunitate au trăit în subteran, atât la propriu, cât şi metaforic”, au considerat criticii de la The Literary Review.

Întrebat cum îşi situează propriul roman în contextul naraţiunilor care au drept temă trecutul recent, autorul a mărturisit că el crede în ficţionalizarea poveştilor personale: „Odată, un editor de la una dintre cele mai mari edituri germane mi-a spus că romanele mele sunt grozave, dar prea est-europene. Acest lucru este probabil adevărat. Sper totuşi că «Fizica tristeţii» este puţin diferit şi că poate să-i ofere cititorului un altfel de labirint. Cred că, dincolo de împărţirea aceasta teritorială, cu toţii venim dintr-o singură ţară comună: ţara copilăriei. «Fizica tristeţii» este un roman despre empatia pe care am avut-o în copilărie şi am pierdut-o ulterior. O carte despre Minotaur ca un copil abandonat. Despre istoria personală a secolului XX. Sunt convins că povestea personală este mai importantă decât Istoria lumii. Sau sunt acelaşi lucru. Acesta este contextul real al romanului, sper”.

Provocat să-şi imagineze evenimentul ideal de lansare a cărţii în România, Gheorghi Gospodinov ne-a spus că s-ar înconjura de scriitorii români pe care îi cunoaşte şi ar transforma evenimentul într-o încercare de aducere laolaltă a cititorilor români şi bulgari: „Sunt atât de mulţi scriitori români pe care îi cunosc şi îi plac. Acum o săptămână am fost finalist alături de Ana Blandiana la Premiul european Strega. Îmi place să îi citesc pe Mircea Cărtărescu, Dan Lungu, Filip Florian, Lucian Dan Teodorovici, Nora Iuga, Florin Lăzărescu şi mulţi alţii, scriitori români dragi cu care mă ştiu şi alături de care am luat parte la multe evenimente comune. Cioran este unul dintre gânditorii mei preferaţi. Am fost cu ani în urmă la marile festivaluri din Iaşi şi Bucureşti. Aşa stând lucrurile, cred că evenimentul perfect ar fi o lectură publică noaptea pe Dunăre, un eveniment literar cu muzică, orchestră mică (nu ca pe Titanic). Şi astfel să avem în public oameni de pe ambele maluri ale Dunării - români şi bulgari. Ştiţi că avem doar două poduri între România şi Bulgaria. Nu găsiţi că este destul de ciudat?”.

Gheorghi Gospodinov (n. 1968) este cel mai tradus şi apreciat scriitor bulgar al momentului. Romanul său de debut, „Un roman natural” (apărut în limba română la editura Cartier), a fost tradus în peste 20 de limbi. A publicat poezie, proză, eseuri, piese de teatru şi scenarii de film. Scrie în mod regulat articole pentru cotidianul bulgar Dnevnik şi pentru Deutsche Welle. În prezent trăieşte la Sofia.

Romanul „Fizica tristeţii” apare în traducerea din limba bulgară a Cătălinei Puiu.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.