Târgul de Carte de la Madrid (25 mai -10 iunie 2018) a continuat cu numeroase evenimente desfăşurate în pavilionul României - ţară invitată - amenajat în centrul Parcului Retiro: proiecţia documentarului „Război pe calea undelor”, regizat de Alexandru Solomon, prezentarea volumului de poezii "Jardines austeros", de Aura Christi, Ioana Pârvulescu a vorbit despre Bucureşti - un oraş în schimbare permanentă, imagini fotografice expuse pe panouri generoase realizate de fotograful şi regizorul Florin Andreescu.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

România este ţară invitată la cel mai mare târg de carte din Spania. 

Potrivit ICR, luni seară a avut loc prezentarea volumului de poezii "Jardines austeros", de Aura Christi, cu participarea autoarei şi a traducătoarei Dana Oprică, alături de editorul spaniol Ángel Jimenez. „În vreme ce rănile şi traumele istorice au fost iremediabile, poezia, chiar scrisă sub un nume adoptat, mi-a oferit o patrie”, a spus Aura Christi, redactor-şef al revistei Contemporanul, membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al Uniunii Scriitorilor din Moldova.

„Cel mai mult m-a impresionat sensibilitatea acestei autoare, pe care am hotărât să o traduc în spaniolă”, a subliniat editorul Ángel Jimenez.

„În poeziile sale, Aura Christi descrie o serie de destine umane aflate sub teascul ocupaţiei străine. Tema recurentă a cărţilor sale este exilul geografic şi încercarea de a-şi afla o patrie în poezie. Atât în Basarabia, cât şi în România a existat o presiune asupra societăţii civile şi a societăţii intelectuale. Sensibilitatea, literatura, arta în general pot fi soluţii fireşti asupra terorii, asupra violenţii, asupra crimei. Sunt singurele raţiuni pentru care merită să trăieşti şi să scrii”, a punctat Andrei Novac, directorul Centrului Cărţii, vorbind despre poezia Aurei Christi.

Luni seara, la Pavilionul României, a  avut loc proiecţia documentarului „Război pe calea undelor”, regizat de Alexandru Solomon, ce a arătat publicului spaniol care a fost rolul ziariştilor de la secţia de limba română a postului Radio Europa Liberă în demascarea comunismului. Filmul a fost urmat de un dialog dintre Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Germania şi jurnalistul spaniol Ignacio Vidal- Folch. Tema dezbătută a fost despre forţa si rolul eliberator al radioului în vremea dictaturilor. A fost cazul a posturilor Radio România Liberă şi Espana Independiente – La Pirenaica.

„Propunerea lui Ignacio Vidal-Folch de a compara cele două posturi de radio care au jucat un rol foarte important în istoria Războiului Rece este salutară. Prin voce se spun multe. La Radio Europa Liberă, foarte mulţi jurnalişti prezentau emisiunile sub pseudonim, deoarece aveau familii în ţară. Razboiul Rece al celor 45 de ani nu a fost învins decât pe calea undelor scurte. Rezistenţa Europei Libere impotriva regimului totalitar a fost cea mai lungă şi cea mai tenace”,  a declarat Emil Hurezeanu.

„Dilema scriitorului: Literatura ca experienţă a esteticului dus la extrem sau abordare etică?”, a întrebat Mircea Cărtărescu, la conferinţa „Păiajen, fluture şi Solenoid”, moderată, sâmbătă, 26 mai,  de scriitorul spaniol, Andres Ibanez.

„Ai o casă incendiată. Şi în interior este o pisică şi un tablou de Velázquez. Eşti obligat să salvezi doar una dintre cele două posibilităţi. Ce ai alege? Opera care reprezintă o continuitate a creaţiei universale pentru generaţiile viitoare sau pisicuţa? Acesta a fost vectorul sub care am scris romanul Solenoid, fiind un pas esenţial al creaţiilor mele. Solenoid este diferit de cărţile pe care le-am scris anterior, prin atitudinea lui faţă de existenţa. Şcoala m-a învăţat că eticul face rău literaturii şi că trebuie împins esteticul dincolo de limitele sale. Acum ştiu că literatura nu este doar o experienţă a esteticului dusă la maximum şi că eticul nu prăbuşeşte neapărat un roman. În Solenoid am încercat nu doar să vorbesc despre o situaţie disperată, ci să găsesc şi o soluţie pe care nu am căutat-o în zona sofisticată ci în cea a banalului vieţii. Adică am ales să salvez pisica. Deoarece, în orice împrejurare, cred că trebuie salvat ceea ce este viu şi irepetabil”, a spus Mircea Cărtărescu admiratorilor prezenţi la conferinţa „Păiajen, fluture si Solenoid”. Oamenii au stat la coadă, sâmbătă, mai mult de o jumătate de oră, pentru a avea un loc sigur în incinta pavilionului românesc, la conferinţa scriitorului român. 

Autorul român, vedetă la târgul de carte de la Madrid, s-a bucurat de întâlnirile cu publicul spaniol, oferind zeci de autografe, la pavilionul central din parcul Retiro. Mircea Cărtărescu a deschis cu o zi înainte Târgul de Carte de la Madrid, fiind invitatul de onoare al organizatorilor spanioli.

„Bucureşti: o geografie literară”  a fost, sâmbătă, o altă temă abordată de scriitoarele Ioana Pârvulescu, Gabriela Adameşteanu, Adina Popescu, în cadrul evenimentelor de la standul românesc. După amiază a fost prezentat  filmul şi expoziţia de fotografie semnate de regizorul şi fotograful Florin Andreescu.

Ioana Pârvulescu a prezentat Bucureştiul ca pe un oraş în schimbare permanentă, asemenea unui creier care se remodelează mereu. Remodelările pot fi bune sau rele, depinde de alegeri şi de oamenii care fac aceste alegeri. Scriitoarea a văzut Madridul din perspectiva unei creatoare de lumi literare vii, cu puls şi respiraţii, cu introspecţii şi alternative ludice. „Spaniolii sunt interesaţi de carte. Este cel mai mare târg la care sunt prezentă, atât ca spaţiu, cât şi ca durată. Am cunoscut mulţi spanioli interesaţi de literatură română, deoarece cărţile te formează să fii curios de ceea ce se întâmplă în jurul tău. Literatură română merită din plin să fie descoperită de lumea exterioară. Dacă ar fi să fac o comparaţie între Madrid şi Bucureşti, eu percep Madridul ca pe o capitală masculină, foarte frumoasă, cu forţă şi atitudine, pe când Bucureştiul îmi pare o capitală a copilăriei. Bucureştiul te surprinde întotdeauna, aşa cum o face un copil: uneori este domnul Goe , impertinent şi hiper activ, alteori este un copil blând şi bun. Îmi doresc traduceri ale cărţilor mele in spatiul hispanic. Sper că romanul Inocenţii din care am citit un capitol tradus în limbă spaniolă, să îmi poarte noroc”, a subliniat scriitoarea Ioana Pârvulescu.

În cărţile Gabrielei Adameşteanu, „Bucureştiul a suferit un atac cerebral şi încearcă să îşi revină”, a observat Ioana Pârvulescu, care a subliniat că romancierii sunt cei care ajută capitala României să îşi recapete memoria pierdută. „Eu cred că Bucureştiul este un oraş care trebuie să fie descoperit mergând pe jos, iar în cărţile mele am un raport cât se poate de onest cu el. Scrisul şi cititul vindecă, în timp, rănile. Omul are nevoie de comunicare aşa cum are nevoie de hrană, de mişcare. Cititul crează o solidaritate importantă, te apropie de oameni necunoscuţi, îndepărtati, în spaţiu, în timp. Romanul pe care îl lansez la Târgul de Carte de la Madrid este Întâlnirea şi sper să fie bine primit de cititorii de limbă spaniolă. Din cele 16 limbi în care au fost traduse cărţile mele, spaniola este una dintre cele mai bine reprezentate. Am semnat şi un contract de provizorat cu o editură foarte importantă din Spania, este vorba de Acantilado din Barcelona”, a mărturisit Gabriela Adameşteanu.

Pe aleea principală a parcului Retiro, trecătorul se poate bucura de imagini fotografice de pe panourile generoase pe care fotograful şi regizorul Florin Andreescu le-a ales în cadrul expoziţiei „Patrimoniu Mondial UNESCO în România”. Expoziţia de fotografie a fost animată de proiecţia filmului documentar „La pas prin Bucureşti”, regizat tot de Florin Andreescu.

„Am încercat să selectez cele mai bune fotografii pentru a atrage publicul, mai ales că ştiam că potenţialul de vizitatori este în jur de două milioane patru sute de mii de oameni. În ceea ce priveşte documentarul La pas prin Bucureşti, am încercat să fiu echidistant, să prezint fără cenzură, totul. Eu cred că acest lucru a fost bine asimilat de toţi cei care au fost prezenţi la proiecţie şi care s-au bucurat de această perspectivă a capitalei noastre”, a afirmat Andreescu.

Scriitoarea de cărţi pentru copii, Adina Popescu, şi-a manifestat bucuria că la Retiro se acordă importantă şi literaturii pentru cei mici. „Avem ateliere atât pentru copii spanioli, cât şi pentru copii români. Cei mici vor inventa poveşti şi jocuri pornind de la cartea lui Gianni Rodari, Ce poţi face cu două cuvinte. Cred că literatura pentru copii ia amploare şi readuce bucuria pe care noi am trăit-o, citind cărţile copilăriei, frumos ilustrate şi care ne-au condus în călătorii de neuitat”, a spus Adina Popescu.

Târgul de carte din parcul Retiro, Madrid, continuă până pe 10 iunie. România are o oportunitate excelentă pentru a sărbători relaţiile dintre spanioli şi comunitatea românească. La standul României se pot achiziţiona peste 100 de titluri ale autorilor români traduşi în spaniolă şi aproximativ 300 de titluri în limbă română.

Pe lângă evenimentele literare, publicul va putea descoperi cultura română şi prin intemediul unor proiecţii de filme documentare şi ecranizări ale unor opere literare, expoziţii despre patrimoniul cultural şi turistic din România sau concerte de muzică. Toate acestea vor avea loc în spaţiile târgului, precum şi în diferite spaţii culturale din Madrid.

Participarea României în calitate de ţară invitată la a 77-a ediţie a Târgului de Carte de la Madrid este organizată de Institutul Cultural Român prin filiala sa de la Madrid şi Centrul Cărţii, sub auspiciile Ambasadei României în Spania şi cu sprijinul Asociaţiei Librarilor din Madrid.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.