Regizorul Alexandru Solomon şi antropologul Vintilă Mihăilescu au discutat joi, la Cinema Elvira Popescu, despre filmul documentar şi despre memorie, pornind de la volumul ”Reprezentări ale memoriei în filmul documentar”, semnat de cineast şi apărut recent în colecţia ”Cinema” a editurii Polirom. Profesorul universitar şi şeful Catedrei de Sociologie a Facultăţii de Ştiinţe Politice a făcut paralele între memorie şi amnezie, între istorie şi viaţă, în timp ce Alexandru Solomon a trecut în revistă etapele parcurse în realizarea proiectelor sale.
Psiholog la bază, Vintilă Mihăilescu - apropiat al producţiilor documentare - este de părere că memoria joacă un rol esenţial în filmul de gen. El spune că prezentul dictează amintirile, oamenii raportându-se, în funcţie de etapele traversate, la trecut.
”Dacă am reţine tot ce ni se întâmplă într-o viaţă, 90% dintre oameni s-ar împuşca”, a spus el.
În ceea ce priveşte definirea memoriei, Vintilă Mihăilescu afirmă că ea este formată din amnezie şi rememorare. ”O naţiune se întemeiază, mai ales, pe amnezie. Amnezia este ceea ce vrem să uităm sau ne facem că uităm”, a menţionat antropologul. ”Filmul documentar descoperă o absenţă, nu redă o realitate prezentă”, a adăugat el.
Privind perioada comunistă, pentru că Alexandru Solomon a făcut numeroase referiri la aceasta în creaţia sa, Mihăilescu explică faptul că maximul de rememorare a acelei perioade apare cu precădere la generaţia mai tânără, care nu a trăit prea mult acele vremuri.
”Maximul de rememorare nu apare la generaţia mea, care a prins din plin, ci la cea mai tânără, care a trăit-o sau nu, iar nevoia de memorie este direct proporţională cu pierderea”, a mai afirmat Vintilă Mihăilescu.
O colectivitate nu poate trăi fără istorie, spune antropologul. ”Nu se poate trăi fără o memorie a parcursului vieţii. Noi înşine suntem personaje ale unui film documentar, iar dacă ne străduim mai mult, ajungem în film artistic”, a fost comparaţia făcută de profesorul Mihăilescu.
Alexandru Solomon a realizat primul documentar în 1990. În acele vremuri tulburi, şi-a amintit el, a căutat o zonă neeploatată şi mai puţin agitată. A ajuns în depozitul Muzeului Naţional de Artă şi acolo a filmat tablourile care aparţineau burgheziei române şi atunci erau ciuruite de gloanţele trase la Revoluţie. ”Am ales să merg spre subiecte îndepărtate, care vorbeau de la distanţă despre ce se întâmpla în prezent”, a spus el.
În ”Marele jaf comunist” (2004), Solomon a încercat recuperarea memoriei, cu ”Război pe calea undelor” (2007) şi-a dorit readucerea în atenţie a experienţelor şi vocilor prezente pe parcursul anilor la radio Europa Liberă, ba chiar a realizat şi un experiement. ”Kapitalism - reţeta noastră” (2010) a prezentat oamenii cu orgolii, ”histrionism în exces”.
Alexandru Solomon declara într-un interviu acordat News.ro, în luna iulie, că filmul documentar a absorbit multe dintre efectele şi practicile noilor media - modele mai libere de naraţiune, prezenţa performativă a documentaristului - şi nu crede că acest gen va putea aspira vreodată să devină un produs de ”larg consum”.
În această privinţă, Vintilă Mihăilescu şi-a amintit joi că în urmă cu peste zece ani, când la Muzeul Ţăranului Român - pe care l-a condus - rulau în mod obişnuit filme documentare, publicul era ”firav”,
În privinţa creaţiei sale, Alexandru Solomon mărturisea în acelaşi interviu că porneşte de la ideea că subiectul trebuie să îl atingă personal şi cum nu e bazat pe un scenariu, documentarul oferă privilegiul ca orice accident nedorit să poată fi transformat în avantaj.
”În cazul documentarului, nu poţi să repeţi nimic, lucrurile nu vor mai fi niciodată la fel ca prima oară. S-ar putea, însă, să fie mai bine”, a explicat el în interviu.
Născut pe 22 iunie 1966, la Bucureşti, regizorul şi directorul de imagine Alexandru Solomon este recunoscut pentru lungmetraje documentare ca ”Marele jaf comunist” (2004),despre jaful Băncii Naţionale Române din 1959, pentru care a câştigat marele premiu la festivalul Mediawave (Ungaria), ”Război pe calea undelor/ Cold Waves” (2007), un film despre Radio Europa Liberă, pe tema propagandei din timpul Războiului Rece, ”Kapitalism - reţeta noastră” (2010), o revenire fictivă a dictatorului Nicolae Ceauşescu, într-o nouă societate cu obiceiuri cunoscute ale oamenilor de afaceri, şi ”România: Patru patrii” (2015), cu scriitorii Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameşteanu, Florin Lăzărescu şi Norman Manea.
Alexandru Solomon lucrează de 5 ani la un film despre un institut de cercetări medicale pe maimuţe, situat în Caucaz, într-o fostă republică sovietică şi, după cum declara pentru News.ro, speră să fie gata primăvara viitoare. ”Subiectul trebuie să îţi ofere suficiente satisfacţii, ca să nu renunţi la el”, a mai explicat cineastul.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
