Sculptori din Franţa, China, Taiwan, Rusia, Egipt, Armenia, Argentina, Coreea de Sud, Israel şi România au realizat împreună, timp de o lună, la prima ediţie a Buşteni International Sculpture Symposium (BISS), zece lucrări de mari dimensiuni din marmură, care vor rămâne în patrimoniul oraşului şi pe care locuitorii le pot vedea din 15 septembrie în cele mai importante puncte ale urbei. Valoarea monumentelor inspirate de opera lui Constantin Brâncuşi a fost estimată la peste un milion de euro.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Artiştii Samia Monsef (Egipt), Eugen Petri (România), Mikhail Sobolev (Rusia), Emin Petrosyan (Armenia), Andre Naegelen (Franţa), Emiliano Sacco (Argentina), Wang Biao (Taiwan), Zhao Yong (China), Choe Sodong (Coreea de Sud) şi Shlomo Katz (Israel) au explicat publicului, vineri, la Buşteni, care sunt temele alese pentru lucrările lor, ce i-a inspirat şi ce îşi doresc de la această primă ediţie a Simpozionului de Sculptură.

La poalele Muntelui Caraiman, în faţa primăriei din Buşteni, se află acum cinci lucrări din marmură, impresionante, sugestive, iar mai sus, în curtea Castelului Cantacuzino, alte cinci, opere care frapează prin îndrăzneală şi simplitate. Cântărind câteva tone fiecare, ele au necesitat o muncă asiduă, multe ore petrecute în noapte, rezultatul fiind unul pe măsură.

Criticul de artă Pavel Şuşară a caracterizat realizările şi ideile individuale: "În cele 10 lucrări se regăsesc trei tipuri de atitudine, de viziune: o lucrare pe orizontală, masivă, de forţă, a artiştilor chinezi; avem apoi forme arhitecturale, pe verticală, în care se combină acestea devenind o formă unitară, şi avem lucrările prietenei din Egipt, Samia, cele din Franţa, Israel şi România, Argentina, care mizează pe forme puternice pe verticală. Sculptura lui Shlomo Katz introduce această armonie celor complementare. Pare diferită, dar sunt una, prin comunicare şi osmoză. Este o fază a finisajului dus mai departe. Sculptura coreanului Choe Sodong, la fel cea a artiştilor din Rusia şi Armenia, care duc finisarea la maxim. Sculptorul rus aduce un drapaj în formă textilă, iar armeanul încremeneşte o picătură de apă”.

Foto: Aura Marinescu
Foto: Aura Marinescu

"Tema mea este ciclul vieţii închis, în fond reprezintă ciclicitatea vieţii. Tot timpul este la fel, de sus în jos. În compoziţia mea nu este rotund, ci rectangular. Doar design. Unghiurile foarte ascuţite sunt în contrast cu formele sinuoase ale picăturilor şi ale valurilor”, a declarat sculptorul Emin Petrosyan din Armenia, cel care a realizat lucrarea "Cycle”.

Cei mai mulţi l-au studiat pe Brâncuşi şi sunt inspiraţi de arta lui. "Brâncuşi este un personaj care, pentru Franţa, a reprezentat o forţă, o dinamică sculpturală de la origini, dar recunoaştem în el pe cineva care a mers până la capătul vieţii, al artei, al speranţei. Ceea ce m-a impresionat întotdeauna, de când am văzut prima dată micul atelier reconstituit la Beaubourg, a fost că sculptorul era de peste tot, nici francez, nici italian, universal. Chiar dacă nu-mi place să fiu copist, mă inspiră dualitatea. Fiecare sculptură posedă în sine această dualitate care e în noi şi deci trebuie să o scoatem la suprafaţă. Ceea ce am vrut să reprezint în sculptura mea, ca omagiu adus lui Brâncuşi, este că un sculptor nu are în minte o reprezentare fixă ca într-o fotografie, va adăuga mereu o fundaţie, un corp şi un cap. Am vrut să mă folosesc de această compoziţie a vieţii, de cele 15 tone de care am dispus. Am despărţit blocul în trei elemente care creează o unitate de forme", a povestit pentru News.ro Andre Naegelen din Franţa, autorul monumentului "Unite". 

Mikhail Sobolev a venit în România din Rusia şi a povestit că nu ştie de ce a ales să redea "The Rest of Sun”, acesta fiind titlul lucrării sale. "Ceva ne susţine tot timpul invizibil”, a mărturisit el, descriind astfel soarele perfect şlefuit pe care l-a ascuns într-o eşarfă, o interpretare metaforică a noului început.

Lucrările cioplite în marmură abia de acum intră în destinul lor, spune criticul Şuşară. "Un simpozion de sculptură înseamnă o muncă în grup, cu oameni din diferite colţuri, tradiţii, confesiuni, experienţe comunitare particulare. O asemenea acţiune este mult mai mult decât lucrările pe care le lasă în urmă, ci o paradigmă diferită de a lor. Lumea e măcinată de conflicte, de ură. În opoziţie, BISS oferă o nouă perspectivă geopolitică. Avem catolici, ortodocşi, musulmani, hinduşi, evrei, budişti, tot e în armonie, nu e nimic care să creeze adversităţi. În mod real, un asemenea proiect este cel pe care omenirea ar trebui să-l aibă în viaţă”, a explicat Pavel Şuşară, care a avut o estimare a lucrărilor: "Buştenii nu numai că sunt mai bogaţi cu 10 sculpturi, dar şi mai bogat cu un milion de euro”.

Foto: Aura Marinescu
Foto: Aura Marinescu

Una dintre cele mai fotografiate lucrări este cea a lui Wang Biao din Taiwan, care a imaginat un gramofon, o comuniune între marmură şi tehnologie, care permite vizitatorului să fie părtaş la o experienţă artistică. În spatele gramofonului de marmură se află o fantă prin care un telefon poate fi ataşat şi gramofonul prinde viaţă. Tot aici, un cântăreţ poate să-şi exerseze calităţile vocale. Astfel, toţi cei din jur vor auzi muzică de gramofon. 

În urmă cu o lună, Buştenii deveneau "capitala culturală a zonei”, aşa cum a numit-o primarul Emanoil Savin. Efortul artiştilor a fost unul imens. Ei şi-au adus propriile unelte de zeci de kilograme, pe care au fost nevoiţi să le transporte fie cu avionul, fie cu maşina. Mikhail Sobolev a povestit vineri cum a arătat tabăra la debut. ”Praf mult la început, blocuri albe imense de marmură şi un spaţiu care nu a permis ca toţi colegii mei să lucreze împreună. Din cauza asta, cinci au lucrat jos, în vale, în faţa primăriei, iar alţi cinci sus, lângă castel. Cu o asemenea privelişte în faţă e mai uşor”, a spus el râzând.

Zgomotul infernal al cioplirii blocurilor de marmură i-a făcut pe angajaţii castelului să nu privească iniţial cu ochi buni această acţiune. "Am avut măşti, căşti, iar ospătarii de la castel ne-au urât”, a povestit amuzat sculptorul din Rusia.

Foto: Aura Marinescu
Foto: Aura Marinescu

Egipteanca Samia Monsef, în vârstă de 33 de ani, singura femeie din echipa de artişti, a lucrat până în ultima zi, definitivând lucrarea la ora 3 dimineaţa. Şi-a cioplit singură blocul de marmură de câteva tone. "Sculptura mea este o formă geometrică şi caracterul ei are multe feţe. Ai ceva în tine care, în faţa lumii, începe să-şi arate adevărata faţă. A fost greu, dar îmi place ce fac, îmi place piatra - marmura şi granitul. Avem putere şi energie în noi. Aproximativ 20 de zile am lucrat la această operă. Oamenii m-au ajutat şi, pentru că sunt a doua oară în România, după ce am participat şi la Simpozionul de la Caransebeş, sper să revin”, a spus fericită artista, care nu a ratat ocazia de a se fotografia cu steagul ţării ei în faţa propriei creaţii, dar şi a colegilor.

Interpretări mistice ale siluetei unui vechi templu antic, care se referă la civilizaţii pierdute din America de Sud, o convergenţă a elementelor primordiale - apă, foc, pământ şi aer -, este ceea ce a redat Andre Naegelen din Franţa într-un totem.

Zhao Lei din China a transpus oceanul în trei bucăţi mari de marmură de Ruşchiţa.

Foto: Aura Marinescu
Foto: Aura Marinescu

Emiliano Sacco, venit din Argentina, a pus în practică un proiect monumental numit "Butterfly”, înalt de trei metri şi jumătate, ce reprezintă o interacţiune între umbrele geometrice şi unghiurile lor, o lucrare bazată pe dinamica volumelor. Emiliano Sacco este organizatorul "Simpozionului Internaţional de Sculptură din Roldan” şi al simpozionului "Port of the Art City of General San Martin Port”.

Reprezentantul Istraelului, Shlomo Katz, a realizat "Union”. "Totul a început cu «Sărutul» lui Brâncuşi. Am câteva sculpturi mari şi multe modele mici. Una dintre ele este făcută la Caransebeş, în urmă cu trei ani, ce reprezintă dualitatea. Eu sunt zodia Gemeni şi nu am plănuit lucrurile, ele m-au ales pe mine. A reieşit că în schiţe apărea o formă albă şi una închisă, aşa că am cerut andezit. Tot gâtul mi-e plin de praf. Îmi place mai mult marmura, e mai uşoară, dar andezitul are ceva în el, o structură specială. Nu este un lucru şlefuit până la capăt, e brut şi tare, rezultând o lucrare de peste 10 tone, o interacţiune dintre două corpuri mari. Şi acum am loc şi de lucruri mai mici”, a declarat artistul pentru News.ro.

El a adăugat că a fost inspirat de Brâncuşi. ”Brâncuşi pentru noi nu-i numai român, este internaţional de acum, dar îl cunosc din studiile de la Academia de Artă din Ierusalim şi, pentru noi, era unul care a adus arta minimalistă. N-a făcut multe lucrări, dar cele pe care le-a făcut sunt speciale”, a apreciat artistul.

Foto: Aura Marinescu
Foto: Aura Marinescu

Israelianul nu a stat prea mult pe gânduri şi, când a aflat vineri, la Buşteni, că statul vrea să cumpere ”Cuminţenia Pământului”, a mărturisit că va dona 100 de euro. ”Dacă vreţi, donez. Eu sunt de acord ca statul să cumpere. Toate lucrările lui Brâncuşi trebuie să fie ale statului, pentru că apoi apar problemele”, a fost părerea artistului.

Artistul Eugen Petri, organizatorul simpozionului, a ales să facă o lucrare puternică, fiind invidiat de colegi prin felul în care ciopleşte marmura. ”Îmi place să îndepărtez porţiuni mari şi din bucăţi mari dintr-odată. Nu fac ca armeanul, care a tăiat fâşii subţiri, cu migală”, a povestit el râzând. Dar fiecare cu metoda lui.

”Kurt Neuschitzer, CEO Zamora Estate, a văzut amploarea lucrărilor de la Caransebeş, simpozionul pe care-l organizez, i-au plăcut şi a vrut să facem acelaşi lucru şi la Buşteni. Am primit aplicaţii de la 150 de artişti, am selectat nouă sculptori şi, cu mine, 10. Aşa s-a născut BISS. Vor fi patru ediţii, iar următoarea va avea ca temă andezitul, apoi travertinul şi metalul. Toate lucrările vor fi amplasate în spaţiul public şi câteva în incinta castelului, iar sculptorii vor fi selectaţi după diferite teme. Anul viitor vom avea sculpturi care vor fi amplasate pe cursurile mici de apă din Buşteni. Anul acesta sunt sculptori de pe mai multe continente şi au fost extraordinar de impresionaţi de peisaj”, a povestit artistul plastic Eugen Petri, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi al Royal British Society of Sculpture din Londra.

Pe lângă marmură, andezitul şi travertinul, spune Eugen Petri, sunt cele mai cunoscute şi mai bune roci din România pentru sculptura monumentală şi de aceea se va lucra cu acestea şi în ediţiile viitoare.

Ceremonia de închidere a BISS a avut loc vineri seară, cu un concert susţinut de Orchestra Angely’s, corul Divina Armonie şi solişti ai Operei Naţionale Bucureşti, în curtea Castelului Cantacuzino.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.