Prima variantă a Constituţiei americane, cea din perioada Confederaţiei celor 13 state americane şi urmând Declaraţiei de Independenţă din 1776, este scoasă la licitaţie marţi, 27 aprilie, în cadrul Licitaţiei de Artă Sacră, inclusiv o selecţie de Carte Veche.
Este o premieră pentru piaţa românească de artă şi obiecte de colecţie scoaterea la vânzare a unui asemenea exemplar şi o ocazie rară pentru colecţionari sau bibliofili. Cartea se află în stare bună de conservare.
Pe numele său original "Constituţiile celor treisprezece State ale Americii", Constituţia confederativă americană (de fapt un cumul al constituţiilor celor 13 state şi un Statut unificator al Confederaţiei) a fost publicată în 1777, pentru ca în 1873 să fie tradusă în franceză de ducele de La Rochefoucauld şi să fie tipărită în franceză într-un tiraj special, de doar 600 de exemplare, special pentru Benjamin Franklin, care era, la acea vreme, primul ambasador al proaspetei confederaţii americane în Franţa, pe lângă regele Ludovic al XVI-lea. Franklin a fost trimis de Congresul american în Franţa încă din 1776, să convingă Franţa să se alieze cu coloniile americane în lupta lor pentru independenţă împotriva Imperiului Britanic, demers reuşit. După câştigarea Războiului american de Independenţă şi încheierea păcii cu Marea Britanie, în 1783, Franklin militează pe lângă puterile Europei pentru recunoaşterea uniunii confederative americane, în care scop comandă tirajul special de 600 de exemplare, să servească lămuririi oamenilor de stat europeni cu privire la principiile inovative ale democraţiei americane. Această variantă în franceză cuprinde, în afara de constituţiile celor 13 state, Declaraţia de Independenţă, Statutele Confederaţiei şi Tratatele cu Franţa, Ţările de Jos şi Suedia.
Piesa de colecţie se va scoate la licitaţie marţi, 27 aprilie, ora 18.30, pe platforma Artmark Live, şi are un preţ de pornire de doar 1.500 de euro.
Pagina de titlu a piesei de colecţie poartă şi prima apariţie grafică într-o carte a sigiliului Statelor Unite ale Americii. O ştampilă de bibliotecă evidenţiază că, la jumătatea secolului al XIX-lea, exemplarul scos la vânzare a făcut parte din fondul de carte al Bibliotecii Române de la Paris, bibliotecă organizată în 1846 de Societatea Studenţilor Români, ce lua fiinţă în 2 decembrie 1845 sub preşedinţia lui Ion Ghica şi secretariatul lui C.A. Rosetti şi Scarlat Vârnav. Printre membrii fondatori s-au numărat Bălcescu, Kogălniceanu, Bolintineanu şi fraţii Brătianu.
Biblioteca Română de Paris, întreprindere voluntară şi privată, finanţată de tinerii boieri, viitori paşoptişti, avea drept menire evidenţierea unei culturi naţionale, de limbă românească, şi era văzută drept o demonstraţie necesară militării Societăţii pentru unirea Ţărilor Române. Biblioteca era ulterior reorganizată de istoricul Nicolae Iorga, pentru ca în 1945 să fie desfiinţată 1945, sub impactul schimbării de regim, moment la care fondul de bibliotecă se risipeşte.
Licitaţia de Artă Sacră, inclusiv o selecţie de Carte Veche, numără aproximativ 200 de icoane rare şi cărţi vechi şi se va desfăşura în Săptămâna Mare, marţi 27 aprilie.
Piesele de colecţie pot fi admirate la Palatul Cesianu-Racoviţă de luni până joi, în intervalul orar 10.00-20.00, iar de vineri până duminică de la 10.00 la 18.00.
Expoziţia este deschisă publicului larg, în regim gratuit până marţi, 27 aprilie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
