Poarta Vieneză (Wiener Tor), parte din ansamblul cetăţii bastionare din Cluj-Napoca, este scoasă la vânzare prin Artmark. Edificiul provine din prima faza de construcţie a ansamblului fortificaţiei de tip Vauban al Cetăţuii.
Construită în 1734, casa cu zece încăperi se află pe un teren de 3.199 de metri pătraţi.
La finalul anilor 1600, s-a decis construirea unei cetăţi noi, pe Dealul Cetăţuia, loc strategic datorită vederii panoramice pe care o oferea asupra centrului vechi al oraşului. Construcţia cetăţii a început în anul 1715 şi a fost finalizată după aproximativ 20 de ani.
Cetăţuia a fost folosită ca închisoare timp de 200 de ani şi aici au fost încarceraţi şi ucişi mulţi oameni. Printre ei s-a aflat şi pastorul sas Stephan Ludwig Roth, executat pe 11 martie 1849. Roth a fost o figură importantă a Revoluţiei Române de la 1848. A fost un gânditor umanist, istoric şi profesor care a susţinut ideea ca limbă română ar trebui să devină limba oficială în Transilvania.
Una dintre principalele căi de acces în Cetate era Poarta Vieneză (Wiener Tor), ridicată în 1734, şi care a fost reabilitată în urma unor investiţii de aproximativ 1 milion de euro. Lucrările de refacere a vechilor porţi s-au finalizat în cursul anului 2019, iar clădirea este pusă în valoare prin includerea sa în circuitul turistic şi comercial al municipiului Cluj-Napoca.
Poarta Vieneză (Wiener Tor) este parte din ansamblul cetăţii bastionare şi găzduia încăperi destinate ofiţerilor la etaj. În acelaşi timp, asigura accesul pentru vehicule pe un drum ce înconjura dealul spre nord.
În interiorul incintei, în faţa porţii principale, cea a Vienei, se ridicau două clădiri de dimensiuni mai considerabile: clădirea comandamentului fortificaţiei şi o cazarmă. Alte trei edificii, de dimensiuni mai reduse, se aflau în zona porţii Apel: la nord de aceasta, pulberăria, iar in faţa intrării, brutăria cu un plan specific în forma de V şi magazia de alimente.
Clădirea păstrează, în linii mari, forma iniţială, suferind la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în jurul anilor 1970 intervenţii ample, în urma cărora ancadramentele din piatră barocă şi tâmplăriile edificiului au fost aproape în totalitate schimbate.
Faţadele clădirii au un aspect simplu, fără nici o articulare verticală, şi fără soclul marcat, numai cornişa principala profilată fiind prezentă pe toate faţadele edificiului. O altă caracteristică importantă a faţadelor este folosirea unor ancadramente din calcar la ferestrele cu închidere dreptunghiulară. Majoritatea acestor ancadramente au fost aşezate cu ocazia unei reparaţii capitale a clădirii, probabil cea din jurul anului 1970, când a fost aşezată şi placa comemorativă dedicată memoriei lui Stephan Ludwig Roth. Pe întreaga clădire s-a păstrat un singur ancadrament din epoca barocă, cea a ferestrei nordice a faţadei din vest. Ferestrele nu au un preaviz profilat, profilatura montanţilor continuându-se şi pe partea inferioară a deschiderii, un procedeu des folosit în arhitectura barocă.
Faţada principală a clădirii este cea sudică, spre interiorul fortificaţiei. Axa principală este accentuată de prezenţa deschiderii în formă de arc, nemarcată de ancadrament sau alte decoraţii. Din cauza prezenţei valului de pământ, faţada nordică a clădirii are un singur nivel, intrările de pe aceasta fiind deschise direct de la etajul clădirii.
Deşi această poartă a constituit cel mai important acces în incinta cetăţii, ancadramentul cioplit din calcar se remarcă printr-o simplicitate caracteristică arhitecturii militare. Zona centrală a porţii era adâncită pentru a asigura loc de retragere podului mobil. Etajul edificiului era accesibil prin cele două uşi deschise în încăperile laterale ale nivelului respectiv.
Poarta Vieneză se află pe lista monumentelor istorice şi reprezintă deja un punct de atracţie al oraşului. Preţul este disponibil la cerere.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
