„Împlinirea unui secol de la înfiinţarea Patriarhiei Române constituie un prilej de cunoaştere mai profundă a istoriei Bisericii noastre, strâns legată de viaţa poporului român şi de aspiraţiile lui către unitate şi libertate”, a spus marţi, Patriarhul Bisericii ortodoxe Române, Daniel.
Patriarhia Română a fost înfiinţată la 4 februarie 1925, într-un context istoric luminat de Marea Unire din 1918, care a adus împreună toate provinciile istorice româneşti într-un singur stat unitar. „Unitatea naţională, realizată prin acest act istoric, a impus şi necesitatea unei reorganizări a Bisericii Ortodoxe Române, care să reflecte noua realitate politică şi teritorială. Ridicarea la rang de Patriarhie a Ortodoxiei româneşti a fost o necesitate administrativă şi o expresie a unităţii spirituale existente între clericii şi credincioşii din toate provinciile României Mari”, a declarat înaltul ierarh.
Canonizarea a 16 sfinţi
„Se cuvine astăzi, când aniversăm centenarul Patriarhiei Române (1925-2025), să îi cinstim pe marii păstori de suflete, preoţi mărturisitori, mucenici şi mari duhovnici, care au strălucit prin faptele lor vrednice de laudă în acest răstimp de 100 de ani, devenind pildă de vieţuire pentru cler şi credincioşii mireni. Astfel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat astăzi în mod solemn canonizarea a 16 sfinţi români care au mărturisit credinţa în Hristos în perioada grea a regimului comunist din România. Aceşti sfinţi reprezintă rodul cel mai de preţ pe care Biserica noastră l-a adus în acest răstimp de 100 de ani, deoarece prin ei se arată, mai intens, lucrarea tainică a harului Duhului Sfânt în Biserica Ortodoxă Română”, a afirmat Patriarhul Daniel, care a subliniat: „Canonizarea lor este un act de recunoaştere a sfinţeniei vieţii lor, care transcende orice context politic, subliniind faptul că adevărata mărturisire creştină nu susţine ideologii lumeşti trecătoare, ci valorile eterne ale credinţei şi iubirii de Dumnezeu”.
Sfinţii, care au mărturisit credinţa în Hristos cu preţul vieţii lor, sunt: Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj, Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana, Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici, Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea, Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătuşu, Sfântul Cuvios Mărturisitor Iraclie din Basarabia, Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria, Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeţ, Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus, Sfântul Cuvios Calistrat de la Timişeni şi Vasiova.
„Centenarul Patriarhiei Române este aşadar un moment de sfântă bucurie şi recunoştinţă pentru întreaga Ortodoxie românească. Privind retrospectiv, vedem nu doar o istorie bogată, ci şi o moştenire spirituală profundă, lăsată de înaintaşii noştri - patriarhi, ierarhi, preoţi, monahi şi credincioşi mireni, care au apărat şi transmis credinţa ortodoxă de-a lungul timpului. În pofida încercărilor şi a vicisitudinilor prin care ea a trecut, Biserica Ortodoxă Română a rămas statornică în misiunea ei, îmbinând în istoria sa jertfa Crucii, cu speranţa şi bucuria Învierii”, a mai spus şeful BOR.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.