Volumul "Oamenii epocii fanariote. Chipuri din bisericile Ţării Româneşti şi Moldovei", de Tudor Dinu, o fascinantă istorie vizuală a oamenilor din ţările române în veacul al XVIII-lea şi în primele două decenii ale secolului al XIX-lea, va fi lansat marţi, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu.
La eveniment vor vorbi, alături de autor, istoricul Georgeta Filitti, filologul şi antropologul Cristina Bogdan, şi Radu Gârmacea, redactor-şef al editurii Humanitas.
În căutarea imaginii pierdute a oamenilor epocii fanariote, profesorul Tudor Dinu a străbătut în lung şi în lat Ţara Românească şi Moldova, de la hotarele Banatului până la Nistru, de la Iaşi până la Dunăre, pentru a identifica toate acele biserici care, în pofida vicisitudinilor istoriei, păstrează pe zidurile lor chipurile ctitorilor de odinioară.
După peripeţii demne de un roman de aventuri, a izbutit să vadă cu propriii ochi şi să fotografieze cele circa 135 de tablouri votive din epocă, în care sunt reprezentaţi vreo mie de semeni de-ai noştri în ipostaza în care îşi doreau să rămână în amintirea posterităţii, etalându-şi cele mai frumoase costume, bijuterii, arme ori coafuri. Este vorba nu doar de domnitori cu familiile lor, ca în primele secole din existenţa ţărilor române, ci şi de oameni aparţinând unor categorii sociale dintre cele mai diverse (boieri şi boiernaşi, militari, negustori, meşteşugari, ciobani, moşneni şi, de bună seamă, clerici de toate rangurile, de la semeţii mitropoliţi şi episcopi până la umilii monahi), uniţi între ei doar de credinţa în Dumnezeu şi de o certă bunăstare, care le-a permis să contribuie la înălţarea unor lăcaşuri de cult. Completând datele oferite de tablourile votive cu cele furnizate de sursele scrise ale epocii, Tudor Dinu oferă o fascinantă istorie vizuală a oamenilor din ţările române în veacul al XVIII-lea şi în primele două decenii ale secolului al XIX-lea.
Tudor Dinu (n. 1978) este conferenţiar la Universitatea din Bucureşti, unde predă limba, literatura şi civilizaţia greacă.
A susţinut prelegeri şi conferinţe, ca profesor invitat, la universităţile din Atena, Nicosia, Berlin, Kiev şi Brno şi la mai multe societăţi ştiinţifice din Grecia. În ultimii ani, a participat la cele mai importante congrese internaţionale de studii neoelene (Granada, 2010; Nicosia, 2012; Tbilisi, 2012; Atena, 2012; Paris, 2013; Salonic, 2014, Komotini, 2015; Bucureşti, 2015; Veliko Tîrnovo, 2016; Atena, 2017; Chios, 2017). În 2014, a fost ales secretar general al Societăţii Europene de Studii Neoelene.
Lucrările sale dedicate unor chestiuni de filologie, istorie, civilizaţie greacă veche, bizantină şi postbizantină, precum şi elenismului din ţările române au fost tipărite în România, Grecia, Cipru, Franţa, Cehia, Letonia, Ucraina şi Georgia. A publicat traduceri din autori antici (Aristofan, Plutarh, Iamblichos, Seneca, Plinius Maior) şi moderni (Iannis Ritsos, Nikos Engonopoulos, Andreas Empirikos, Hristos Iannaras etc.).
Este fondatorul şi redactorul-şef al primei reviste româneşti de studii neoelene, Neograeca Bucurestiensia. La editura Humanitas, a publicat volumele "Mihai Viteazul, erou al eposului grec" (2008), "Dimitrie Cantemir şi Nicolae Mavrocordat - rivalităţi politice şi literare la începutul secolului XVIII" (2011), "Bucureştiul fanariot. Biserici, ceremonii, războaie" (2015), "Bucureştiul fanariot. Administraţie, meşteşuguri, negoţ" (2017). În duminica de Florii a anului 2018 a fost înnobilat la Constantinopol de către Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, care i-a acordat titlul bizantin de archón hypomnematógraphos.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
