"Descrierea Moldovei", de Dimitrie Cantemir, ediţie princeps, Hamburg, 1769-1770, care provine dintr-o colecţie germană, va fi licitată la Artmark, în cadrul sesiunii "Imagini ale Sacrului, inclusiv 66 de cărţi importante pentru sufletul românesc", organizată pe 29 martie.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"Descrierea Moldovei/ Beschreibung der Moldau" este cea mai renumită şi căutată operă a ilustrului cărturar iluminist Dimitrie Cantemir, fiind considerată prima scriere ştiinţifică a unui român.

Autorul tratează în lucrare o suită de teme de interes istoric precum organizarea guvernului ţării, ceremoniile obişnuite la Constantinopol la învestirea şi destituirea unui Principe, dările publice date către Poartă (100.000 taleri), instituţiile judecătoreşti, şcoala şi organizarea bisericească (arătându-se că majoritatea locuitorilor Moldovei erau ortodocşi şi că biserica moldavă aparţinea ierarhic de Constantinopol), geografia Moldovei, instituţiile politice, armata, justiţia, finanţele, moravurile, limba, religia, relaţiile Moldovei cu Turcia etc.

Potrivit Artmark, deşi a fost scrisă în 1716, totuşi vede lumina tiparului abia în 1769-1770, în anuarul "Magazin für die neue Historie und Geographie", tom. II-IV, iar în volum în 1771 (Frankfurt-Leipzig).

Lotul scos la licitaţie este un exemplar separatum, tipăritura în această formă fiind foarte rară.

Exemplarul este complet şi conţine o hartă a Moldovei, gravată, semnată F.M. Rolfsem. Legătura este din piele de culoare maro marmorată. Pe copertele interioare sunt redate foile de titlu ale celor două volume din anuarul amintit mai sus.

Artmark a stabilit pentru o icoană pe lemn, "Maica Domnului cu Pruncul" (Hodighitria), Ţara Românească (influenţă grecească), mijlocul sec. XVIII, un preţ de pornire de 2.500 de euro, iar o lucrare de Gheorghe Tattarescu - "Sfântul Dimitrie" a fost estimată între 2.500 şi 3.500 de euro. 

Licitaţia "Imagini ale Sacrului" oferă o selecţie de cărţi rarisime, de la "Primul Octoih" în slavonă al ieromonahului Macarie (1494) la prima ediţie a "Noului Testament" în limba română (Bălgrad,1648), de la "Cheia Înţelesului" a Mitropolitului Varlaam, prima carte tipărită la Bucureşti (1678) la "Evanghelia" lui Şerban Cantacuzino (1682) şi cea a lui Antim Ivireanul (1697), precum şi manuscrise frumos miniate sau rare icoane pe sticlă sau lemn, unele cu ferecătură de argint, din ateliere provenind din Ţara Românească şi Moldova (secol XVII- XIX).

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.