”Îi urăsc, mă! O antologie a pamfletului. De la cronicarii munteni la Pamfil Şeicaru”, de Magda Răduţă, va fi lansată pe 20 iunie, la ora 19.00, la librăria Humanitas de la Cişmigiu. Volumul inventariază şi analizează numele importante din istoria pamfletului românesc, prin texte emblematice de la comisul Ionică Tăutu, continuând cu Eminescu, Caragiale, Arghezi şi până la Pamfil Şeicaru.
La evenimentul de lansare cititorii vor afla ce au avut de împărţit cu lumea sau cu contemporanii lor cronicarii munteni, comisul Ionică Tăutu, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac, Ion Heliade-Rădulescu, Eminescu, Caragiale, Arghezi, N.D. Cocea, Ion Vinea, E. Lovinescu, Petre Pandrea, Isac Ludo şi Pamfil Şeicaru. Vor vorbi: Magda Răduţă, Ioana Pârvulescu, Mircea Vasilescu şi Cosmin Ciotloş.
Actorul Dan Rădulescu va citi câteva fragmente din textele pamfletare din volum.
Majoritatea pamfletelor antologate aici sunt texte care au intrat în literatură din gazetărie, purtându-şi în egală măsură actualitatea şi indignarea care îmbracă forma unei violenţe verbale dezlănţuite (şi uneori insuportabile – numai că pentru pamflet norma e insuportabilul).
Antologia de faţă cuprinde o selecţie de texte pamfletare româneşti de până la al Doilea Război Mondial, care încearcă să dea imaginea unui gen practicat cu pasiune şi vervă în întreaga literatură şi publicistică românească. Începând cu arţăgoşii cronicari munteni, care fac pamflet din temperament şi din loialitate, până la înfruntările din gazetele interbelice, în traseul pamfletului românesc se citesc, simultan, istoria confruntărilor sociale şi dificilul drum către modernizarea formelor instituţionale româneşti, dar şi modificările pe care discursul literar le înregistrează în acelaşi timp cu socialul, căruia îi aparţine şi asupra căruia acţionează.
”Scrisul Magdei Răduţă e variat, expresiv şi răsplătitor. Avem de-a face, în mod evident, nu doar cu un om pasionat de obiectul cercetării, ci şi cu un stilist. Ea nu oferă cititorilor profilul unui filolog pedant şi dornic să epateze, ci rezultatul unei munci aşezate, duse la capăt cu lumină pe chip. Un cercetător care scrie despre floretiştii cuvântului are la rândul său floreta la brâu“, a spus Radu Paraschivescu.
Magda Răduţă s-a născut la Ploieşti în 1977. A studiat la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti (specializarea română–franceză) şi la École des Hautes Études en Sciences Sociales (DEA în sociologie literară). Este lector universitar la Departamentul de Studii Literare
al Facultăţii de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat volumul ”Nici mănuşi, nici milă: Trei pamfletari interbelici” (Editura Universităţii din Bucureşti, 2013) şi articole pe teme de istorie şi sociologie literară românească, în mai multe volume colective şi reviste de specialitate din România, Franţa şi Italia. A tradus din limba franceză din Jón Kalmann Stefánsson, André Gide, Sandrine Treiner, Salomon Malka, Martha Bibescu etc.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
