O analiză ADN realizată de cercetători britanici a dezvăluit originea celor care au construit ansamblul Stonehenge, scrie BBC.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Strămoşii celor care au construit Stonehenge au călătorit spre vest, pe Mediterană, înainte de a ajunge pe teritoriile actualei Marii Britanii, arată studiul.

Cercetătorii de la Londra au comparat ADN-ul extras din resturile umane din Neolitic găsite în Marea Britanie cu cele ale oamenilor care au trăit în aceeaşi perioadă în Europa.

Locuitorii din Neolitic au călătorit, aparent, din Anatolia (Turcia) spre peninsula Iberică, înainte de a ajunge în nord. Ei au ajuns în insulele britanice în jurul anului 4.000 î.e.n.

Detalii au fost publicate în Nature Ecology & Evolution.

Migraţia spre Britania a fost doar o parte dintr-o expansiune amplă a oamenilor din Anatolia, începută în anii 6.000 î.e.n., care au introdus creşterea animalelor în Europa.

Înainte de asta, Europa era populată de grupuri mici, nomade, care vânau şi adunau plante sălbatice şi crustacee.

Unul dintre grupurile de fermieri pionieri au urmat cursul Dunării în amonte, spre Europa Centrală, însă un altul a călătorit spre vest, pe Mediterană.

Analiza ADN a dezvăluit că oamenii din Neolitic care au trăit pe teritoriile de azi ale Marii Britanii erau descendenţi ai celor care au călătorit pe mare.

Când cercetătorii britanici au analizat ADN-ul fermierilor de aici, au descoperit că aceştia semănau cel mai mult cu oamenii din Neolitic din peninsula Iberică (Spania şi Portugalia). Cei din peninsulă erau descendenţi ai oamenilor care au călătorit pe Mediterană.

Din peninsula Iberică, oamenii au mers către Franţa , iar în insulele britanice au ajuns prin sudul Angliei de azi. 

Pe lângă creşterea animalelor, cei care au migrat în Neolitic spre Britania au adus, aparent, şi tradiţia construirii de monumente, folosind mari pietre, cunoscute ca megaliţi. Stonehenge din Wiltshire este parte din acest grup de construcţii.

Teritoriul era ocupat de grupuri de vânători, iar când au ajuns fermierii, în jurul anului 4.000 î.e.n., analizele ADN arată că cele două grupuri nu s-au amestecat aproape deloc.

Primul grup a fost înlocuit aproape în totalitate de cel de-al doilea, cu excepţia oamenilor din vestul Scoţiei. 

În cadrul studiului a fost analizat şi ADN-ul vânătorilor de pe teritoriile britanice. Analiza unui schelet numit Cheddar Man (7.100 î.e.n.) a arătat că, la fel ca majoritatea vânătorilor europeni de la acea vreme, avea pielea închisă la culoare şi ochii albaştri.

Analizele genetice au arătat că fermierii din Neolitic aveau pielea deschisă la culoare, ochii căprui şi părul negru sau şaten închis.

Spre finalul epocii Neolitic, în jurul anului 2.450 î.e.n., descendenţii primilor fermieri au fost, la rândul lor, înlocuiţi aproape complet de o nouă populaţie - Bell Beaker - care au migrat aici din Europa.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.