Imaginile, fişierele audio şi textele generate artificial, concepute să pară autentice, trebuie să fie etichetate AI, conform normelor Uniunii Europene care vizează stoparea valului de conţinut înşelător. Normele se aplică noilor sisteme de AI de pe piaţa UE începând cu 2 august, în timp ce cele existente beneficiază de o perioadă suplimentară de patru luni pentru a se conforma.
De la presupuse conspiraţii pentru a influenţa fraudulos alegerile până la abuzuri asupra personalului sau mişcări de dans jenante, în ultimii ani au apărut numeroase conţinuturi false despre politicieni, menite să-i discrediteze pe cei vizaţi şi să inducă în eroare publicul, scrie The Guardian.
Astfel, normele, elaborate în cadrul legii istorice a UE privind inteligenţa artificială (AI Act), impun companiilor să se asigure că utilizatorii ştiu când interacţionează cu un chatbot bazat pe inteligenţă artificială sau când vizualizează o imagine manipulată sau un text generat de inteligenţa artificială.
„Nu este vorba doar de protecţia consumatorilor, ci şi de protecţia democraţiei”, a declarat pentru The Guardian europarlamentarul Sergey Lagodinsky, care a contribuit la negocierea Legii privind AI. „Asigurarea transparenţei acestor informaţii este esenţială pentru a ne păstra democraţia şi autenticitatea faptelor online”.
Conform regulilor, textele, imaginile, materialele video şi audio sintetizate, concepute să pară autentice, trebuie să fie marcate în mod vizibil ca fiind generate de AI şi să conţină un filigran digital care să indice originea artificială a conţinutului.
Textele referitoare la chestiuni de interes public trebuie, de asemenea, să fie etichetate ca fiind create de AI, în cazul în care nu există o supraveghere editorială umană.
Companiile sunt încurajate să eticheteze conţinutul generat de AI care datează dinaintea intrării în vigoare a regulilor, deşi acest lucru nu este obligatoriu. Regulile nu se vor aplica conţinutului personal al utilizatorilor şi există o excepţie pentru operele „evident artistice”, satirice şi ficţionale.
Nerespectarea regulilor ar putea atrage amenzi de până la 15 milioane de euro (12,8 lire sterline) sau 3% din cifra de afaceri globală a companiei.
Executivul UE a creat etichete în alb-negru pe care oricine le poate folosi, deşi companiile îşi pot crea propriile etichete.
Printre deepfake-uri s-au numărat înregistrări audio care pretindeau că dezvăluie complotul liderului opoziţiei slovace, Michal Šimečka, cu un jurnalist pentru a truca alegerile, videoclipuri falsificate în care preşedintele francez, Emmanuel Macron, dansa într-un club de noapte din anii ’80, precum şi imagini false cu Keir Starmer, pe atunci lider al Partidului Laburist din Marea Britanie, abuzând de personalul partidului.
Industria tehnologică afirmă că susţine eforturile de a face vizibile deepfake-urile, dar se teme că regulile vor fi interpretate prea larg şi vor copleşi utilizatorii de internet cu bannere şi etichete.
Asociaţia Industriei Informatice şi a Comunicaţiilor (CCIA) susţine că orientările UE publicate în iulie au extins definiţia termenului „deepfake” mult dincolo de prevederile Legii privind AI din 2024.
„Eticheta era menită să semnaleze conţinutul înşelător”, a declarat Boniface de Champris, responsabilul pentru politica în domeniul AI al CCIA Europe. „Această distincţie a fost eliminată, aşa că acum aproape totul este etichetat - un peisaj dintr-o reclamă este tratat la fel ca un discurs politic manipulat. La fel ca în cazul bannerelor privind cookie-urile, odată ce etichetele sunt peste tot, utilizatorii nu le mai observă. Acest lucru nu protejează pe nimeni, ci doar îngreunează activitatea comercială în general”.
El consideră că schimbarea cea mai vizibilă pentru public nu va avea loc pe reţelele sociale, care „etichetează deja majoritatea conţinutului generat de AI”, ci „în domenii în care AI este deja utilizată la scară largă, dar oamenii nu ştiu acest lucru - publicitatea, industria cinematografică, editurile”.
„Ne putem aştepta la mult mai multe etichete în sectoare care nu sunt asociate de obicei cu AI, iar povara va cădea cel mai greu asupra celor mai puţin familiarizaţi cu reglementările din domeniul AI”, a afirmat De Champris.
Unele dintre cele mai mari companii de tehnologie din lume au deja politici menite să informeze utilizatorii cu privire la conţinutul generat de AI.
TikTok, de exemplu, afirmă că le cere creatorilor să eticheteze imaginile, fişierele audio şi video realiste generate de AI şi că a contribuit la etichetarea a peste 3 miliarde de elemente de conţinut. Cu toate acestea, cercetări recente au arătat că „medicii” generaţi de AI înregistrează milioane de vizualizări pe TikTok prin difuzarea unor sfaturi medicale dubioase.
Google a lansat în 2023 un instrument numit SynthID, care le permite utilizatorilor să verifice dacă o imagine este generată de AI. Compania afirmă că a inserat un filigran digital invizibil, care permite identificarea, pe peste 100 de miliarde de imagini şi pe înregistrări audio echivalente cu 60.000 de ani.
Google şi Meta, compania care deţine Facebook şi Instagram, au semnat un cod de conduită voluntar menit să ajute companiile să respecte normele UE privind transparenţa în domeniul AI.
Comisia Europeană a declarat că peste 180 de organizaţii au semnat codul, care a fost elaborat de experţi independenţi sub supravegherea Oficiului UE pentru AI.
Medikatv.ro
