Norman Manea avertizează că ziua în care teroriştii islamici vor şti să construiască un avion, nu doar ”să îl explodeze”, va reprezenta o nouă zi neagră pentru Europa, care continuă să fie ”timidă şi cam intimidată” în faţa atentatelor, scriitorul vorbind, în acest context, despre diferenţele mari dintre societatea occidentală şi ”societăţile dominate de moschee”.
Într-un interviu acordat agenţiei de presă News.ro pe tema atentatelor teroriste care au zguduit Franţa şi Blegia în ultimele luni, Norman Manea vorbeşte despre cauzele care au făcut posibile aceste atrocităţi. Între Islam şi Occident prăpastia este atât culturală, cât şi socio-economică, spune scriitorul.
Mai mult, acesta atrage atenţia asupra diferenţei dintre felul în care iudaismul şi creştinismul, pe de o parte, şi islamismul, pe de altă parte privesc crima: ”Când iudaitatea şi creştinismul au proclamat solemn sacra datorie de a nu ucide, islamismul, religia care, dimpotrivă, promovează asasinatul religios, confirmă o enormă diferenţă care se reflectă în toate straturile societăţilor dominate de moschee. Economic, multe dintre aceste ţări confirmă o contradicţie fundamentală între bogăţia resurselor naturale şi a clasei dominante şi sărăcia şi înapoierea de plâns a maselor. Cum spunea cândva un coleg, ei ştiu să explodeze un avion, dar nu ştiu să îl facă. Cred că va fi mai rău, când vor şti”.
Acum câteva decenii, remarcă Norman Manea, când lumea ieşea din cea de-a doua conflagraţie mondială, terorismul care loveşte astăzi Occidentul nu părea posibil şi nimeni nu putea intui proporţiile terorii: ”Când Europa a ieşit din Al Doilea Război Mondial, Germania era învinsă, iar adversarele ei învingătoare erau destul de obosite (deşi America a găsit resurse pentru Planul Marshal)... Oricum, e mai uşor de judecat o situaţie trecută, decât una în care prezentul fermentează toxinele sale cele mai nocive. Situaţia e destul de tensionată, într-adevăr: Islamul, inclusiv "Statul Islamic" este o reală ameninţare pentru Europa, pentru creştinism şi pentru toţi «infidelii», prin conexiunile sale temporar ostile sau temporar amicale, ca Iranul, Arabia Saudită, Pakistanul atomic, ca să nu mai vorbim de barbara Africă musulmană. Cam multe focare de dezastru, greu de spus care pot fi pacificate şi când. În acest context, Europa pare timidă şi cam intimidată”.
În ceea ce priveşte justificările religioase, Norman Manea admite că o religie poate să conţină, în nucleul ei, îndemnul la crimă: ”Cum se vede, poate, din nefericire. Consecinţa, depinde de capacitatea societăţii de a se apăra contra acestui nou fanatism”.
Întrebat dacă soluţia stă în continuarea politicilor de integrare ori, din contră, în închiderea frontierelor, scriitorul descrie cartierul în care locuieşte, pentru o perioadă, la Berlin, cartier care este un exemplu de multiculturalism. ”Europa are experienţa tristă a două totalitarisme, născute pe pământul şi în gândirea ei. De data aceasta este vorba despre un totalitarism mistic, născut din altă civilizaţie. Va fi esenţial de văzut dacă soluţia germană - atât de criticată acum în Germania - se va dovedi nu doar umanitară, ca o binevenită conciliere a conflictelor şi culpei istorice - ci şi realistă. Sunt acum, vremelnic, la Berlin, şi, în cartierul unde locuiesc, sunt mulţi turci şi asiatici, perfect încadraţi în atmosfera de lucru a Germaniei de azi”.
Norman Manea este unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti romani, profesor de literatură europeană şi ”writer in residence” la Bard College din statul american New York. Înainte de a pleca din România, în 1986, a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor, în 1984, premiu care a fost anulat ulterior de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste.
Volumele publicate în Statele Unite au figurat în selecţia celor mai importante apariţii editoriale citate în The New York Times, aminteşte editura Polirom, în prezentarea pe care i-o face scriitorului. Astfel, Norman Manea a primit în 1992 Bursa Guggenheim şi Premiul MacArthur (”Nobelul american”).
În 1993, Biblioteca Naţională din New York l-a sărbătorit cu prilejul acordării distincţiei ”Literary Lion”.
În 2002, i s-a decernat Premiul internaţional de literatură Nonino pentru ”Opera omnia”, iar în 2006 Premiul Medicis Etranger pentru ”Întoarcerea huliganului”. Tot în 2006, a fost distins cu Meritul Cultural în grad de comandor de către preşedintele României şi a fost ales membru al Academiei de Arte din Berlin.
În 2010, guvernul francez i-a acordat titlul şi medalia de Comandor al Ordinului Artelor şi Literelor.
În 2011, Norman Manea a primit prestigiosul premiu literar Nelly Sachs şi a fost invitat să devină membru de onoare al Royal Society of Literature.
În 2012, Uniunea Scriitorilor din România i-a decernat Premiul Naţional pentru Literatură.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
