Noaptea albă a teatrului în comunism (episodul I), primul eveniment public al proiectului Teatrul ca Rezistenţă, va avea loc miercuri, la Palatul Culturii din Timişoara - clădirea teatrului de unde a izbucnit scânteia Revoluţiei din 1989.
Începând cu ora 19.00, evenimentul public va conecta mai multe spaţii din clădirea simbol a oraşului, cu intrare din pietonala Alba-Iulia, şi va include o expoziţie atipică de afişe din epoca comunistă, o privire în spatele cortinei teatrului timişorean din deceniile '60 - '70, prin scene reconstituite de actorii Teatrului Auăleu în „bufetul” împărţit de teatrele Maghiar şi German, precum şi lansarea primului număr al Fanzinului Teatrul ca Rezistenţă.
Proiectul Teatrul ca rezistenţă/ Theater as Resistance, care urmează să se desfăşoare până în 2021, îşi propune să cerceteze arhivele teatrelor din Timişoara, precum şi colecţii private pentru a analiza viaţa cotidiană a timişorenilor în timpul regimului comunist (1960-1990), dar şi după Revoluţia din 1989 (1990-2019) din perspectiva relaţiei lor cu teatrul.
Vor rezulta în faza finală o expoziţie multimedia şi un film documentar, precum şi - pe parcurs - o serie de mijloace populare de comunicare a rezultatelor cercetării: evenimente publice, un fanzin cu apariţie regulată, video instalaţii în spaţii publice. Toate pentru a reaminti şi sublinia una dintre cele mai relevante misiuni ale teatrului într-o societate, aceea de a încuraja gândirea critică, indiferent de regimul politic şi social.
"Dacă maşina timpului ar funcţiona cu adevărat, oare în ce an am alege să ne întoarcem? În anul 1945, când teatrele se numeau „teatre muncitoreşti ale poporului” şi prezentau în special scene din viaţa clasei muncitoare? Sau în perioada considerată fertilă pentru teatrul din România, începând din 1956 şi până în 1971, când societatea părea să respire din nou aerul normalităţii, iar creatorii se simţeau încurajaţi, admiraţi şi bine finanţaţi de stat? Sau poate am vrea să aflăm cum era între 1975 şi 1989 în acel „timp al rezistenţei culturale”, când teatrele au fost obligate să se autofinanţeze, iar oamenii stăteau la coadă pentru un bilet la teatru, mai ales pentru spectacolele despre care se auzea că au probleme cu cenzura? Sau când repertoriile erau controlate de partidul unic, iar comisiile ideologice organizau vizionări ca să decidă ce spectacole sunt la înălţimea moralei comuniste şi potrivite să iasă la public? Acea vreme când, ca şi cum ar fi răspuns dispreţului pentru cultură al regimului, oamenii se hrăneau cu cărţi, muzică şi teatru, magazinele fiind oricum goale", potrivit unui comunicat al organizatorilor.
Teatrul ca Rezistenţă este un proiect Timişoara 2021 implementat în parteneriat cu Asociaţia Română pentru Promovarea Artelor Spectacolului - ARPAS (Bucureşti) şi Auăleu (Timişoara), care lucrează în strânsă asociere cu instituţiile teatrale majore ale oraşului: Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” Timişoara, Teatrul Maghiar ”Csiky Gergely”, Teatrul German de Stat, Teatrul Thespis, Teatrul pentru copii şi tineret Merlin.
Acest proiect este realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Timişoara şi al Consiliului Local, prin intermediul programului cultural prioritar “Timişoara, Capitală Europeană a Culturii 2021”, parte a Programului Cultural TM2021 al anului 2018.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
