Muzeul Leopold din Viena, unde activiştii pentru schimbările climatice au atacat recent ecranul de sticlă care acoperea un tablou Gustav Klimt, a răspuns cu o expoziţie intitulată „A Few Degrees More” în care lucrările au fost expuse înclinat, pentru a atrage atenţia asupra necesităţii de a acţiona asupra schimbărilor climatice.
De mulţi ani, oamenii de ştiinţă au avertizat cu privire la o creştere a climei lumii cu peste 1,5 °C. Cu toate acestea, aceste informaţii nu par să aibă un impact asupra comportamentului majorităţii oamenilor faţă de schimbările climatice. De ce? Pentru că pare o diferenţă aproape de neobservat pentru mulţi. Este prea abstract ca o figură.
Pentru a demonstra impactul incomod al altor câteva grade, Muzeul Leopold a rotit picturile cu peisaje şi natură - de la Egon Schiele, Gustav Klimt şi Gustave Courbet - cu exactitatea în care schimbările climatice vor afecta regiunile pe care le descriu. Şi, făcând acest lucru, a demonstrat că o creştere globală de peste 1,5 °C poate avea un impact devastator asupra coastelor, munţilor, lacurilor şi oraşelor noastre.
Chiar şi o creştere de 1,5°C a temperaturii medii globale ar avea consecinţe deosebit de grave pentru Alpi, deoarece temperaturile cresc aproape de două ori mai repede în Austria decât media globală. Acest lucru ar duce la dispariţia a 50% din gheţarii lumii. Multe specii de plante, inclusiv populaţia de molid de la cotele inferioare ale Rax, ar fi puse în pericol, cu efecte extrem de dăunătoare asupra resurselor de apă potabilă şi pădurilor din Austria.
Potrivit Naţiunilor Unite, emisiile trebuie reduse la jumătate până la mijlocul anilor 2030, dacă lumea doreşte să aibă vreo şansă de a limita creşterea temperaturii la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale - o ţintă cheie în Acordul de la Paris din 2015.
Activiştii din grupul Last Generation au aruncat cu un lichid negru pe ecranul din faţa tabloului „Death and Life” a lui Klimt şi şi-au lipit una dintre mâini de el în cadrul protestului din noiembrie care a cerut încetarea forării pentru petrol. „Am găsit că acest mod este absolut greşit”, a declarat pentru Reuters directorul artistic al muzeului, Hans-Peter Wipplinger, în ziua vernisajului.
„Am vrut să iniţiem ceva productiv, ceva comunicativ. Aceasta înseamnă transmiterea unui mesaj şi nu doar în imagini spectaculoase (cum ar fi protestul), ci prin a ajuta vizitatorii să înveţe despre situaţia şi diferitele contexte ale acestei încălziri globale”, a mai spus Wipplinger.
Expoziţia este deschisă până pe 26 iunie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
