Musicalul „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht, într-o versiune scenică de Gelu Colceag, va avea premiera în 13 ianuarie la Teatrul Naţional "I.L.Caragiale" din Bucureşti pregăteşte la Sala „Ion Caramitru”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Din 13 ianuarie, publicul este invitat să vadă unul dintre cele mai îndrăgite musicaluri, de la a cărui premieră absolută au trecut aproape 100 de ani, timp în care s-a jucat în 28 de limbi din lumea întreagă, în numeroase variante, Brecht devenind al doilea cel mai jucat autor, după Shakespeare.

Acţiunea piesei „Opera de trei parale” se petrece în Soho, cartierul londonez al teatrelor de revistă, acolo unde seducătorul gangster Mackie-Şiş (interpretat de Marius Manole) se bucură din plin de cuceririle sale, ducând-o la altar pe Polly, fiica lui Peachum - supranumit „regele cerşetorilor”. Simţindu-şi afacerea în pericol, soţii Peachum pornesc un adevărat război împotriva temutului interlop care, cu sprijinul poliţiei, e întemniţat şi condamnat la moarte prin spânzurare. Ca prin minune, Mackie este salvat de un ordin de graţiere al Reginei proaspăt încoronate, care îl primeşte în rândul nobilimii, numindu-l Cavaler!

Gelu Colceag propune o versiune inedită a acestui spectacol pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, cu o distribuţie deosebită. Printre actorii care vor da viaţă unor personaje obscure şi pline de mister se numără: Mircea Rusu, Marius Manole, Tania Popa, Emilia Popescu, Aylin Cadîr / Teodora Calagiu, Medeea Marinescu, Silviu Biriş, Ovidiu Cuncea, Alexandru Georgescu, Orodel Olaru, Mihai Verbiţchi, Silviu Mircescu / Mihai Munteniţă, Daniel Hara, Rareş Florin Stoica / Ciprian Nicula, Eduard Cîrlan. Distribuţia este completată de Andreea Alexandrescu, Irina Noapteş, Beatrice Rubică, Oana Laura Gabriela, Cristiana Ioniţă, Roxana Colceag, Alexandru Nicolae Mihai, George Olar, Tiberiu Enache, Horaţiu Furnică, Adrian Justin Ilie – în celelalte roluri ce compun lumea piesei, populată de hoţi, prostituate, cerşetori, orbi şi poliţişti.

În versiunea scenică a lui Gelu Colceag, drama se îmbină cu senzualitatea şi burlescul cabaretului într-o atmosferă de crepuscul al lumii moderne.

Printr-un fin joc de „lumini şi umbre” se disting partituri actoriceşti excepţionale aşa încât personajele imorale, pe care, în mod firesc, le-am condamna, fie ne captează, ne prind, ne farmecă, fie ne stârnesc mila sau dispreţul. O lume plină de contraste, în care răul are o atracţie irezistibilă, omul legii bate palma cu infractorul, sordidul îmbracă haina luxului. Ne place, râdem dispreţuitor în faţa acestui spectacol al mizeriei şi degradării umane.
„Opera de trei parale” se bucură de muzica lui Kurt Weill, piese din această lucrare devenind adevărate hituri, cum ar fi cântecul Mack the Knife interpretat de Louis Armstrong, Ella Fitzgerald, Frank Sinatra sau Dean Martin. Compozitorul împrumută din mai multe genuri muzicale, cum ar fi corala luterană, opera, jazzul, cântecul de cabaret. Dozajul şi accentele urmăresc răsturnarea valorilor tradiţionale ale unei societăţi ridiculizate.

De pregătirea muzicală a interpreţilor s-au ocupat Ligia Dună şi Elena Moroşanu, iar conducerea muzicală îi revine lui Marius Leau, participant în spectacolul gândit a se desfăşura live, în prezenţa orchestrei şi a muzicienilor: Lucian Maxim (percuţie), Ligia Dună (pian), Marius Leau (vioară), Marius Grigorescu (clarinet), Cristian Nicolae (trompetă), Ciprian Partenie (trombon), Răzvan Mihai Grigorescu (chitară).

Pentru prima dată pe scena acestui edificiu cultural care a împlinit recent 5 decenii de existenţă în centrul Capitalei, publicul este invitat la o piesă scrisă de Bertolt Brecht, dramaturgul, poetul şi teatrologul german, iniţiatorul teatrului epic la Berliner Ensemble.

De-a lungul carierei sale, regizorul Gelu Colceag a pus în scenă peste 85 de spectacole dintre care, la Teatrul Naţional din Bucureşti au avut loc câteva dintre cele mai longevive montări ale sale, cum ar fi „Regina mamă” de Manlio Santanelli, care s-a jucat, din 1997, aproape 15 ani la rând, rolul titular fiind deţinut de marea actriţă Olga Tudorache, dar şi „Cotletele” de Bertrand Blier (1998-2004) - în a cărui distribuţie erau  Radu Beligan şi Gheorghe Dinică, sau „Barrymore” de William Luce, (1999) cu Ştefan Iordache în rolul titular. Cel mai recent spectacol al său la TNB este „Bolta cerească” de Lucy Kirkwood, la Sala Atelier.

La reuşita montării au contribuit scenografii Liliana Cenean şi Ştefan Caragiu şi coregrafa Roxana Colceag.

Primele spectacole vor avea loc pe 13 şi 14 ianuarie, de la ora 19.00. Următoarele reprezentaţii sunt programate în zilele de: 25 şi 26 ianuarie, 7 şi 8 februarie 2024, la Sala „Ion Caramitru”.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.