Proiectul de modificare a legii de organizare şi funcţionare a Academiei Române va fi elaborat de o comisie, formată din patru membri ai forului şi trei jurişti, care va prelucra materialul propus de preşedintele instituţiei, Ionel-Valentin Vlad, până în luna decembrie, când va fi supus votului Adunării Generale, urmând ca, după primirea avizului, să fie prezentat Parlamentului, a declarat pentru agenţia de presă News.ro purtătorul de cuvânt Carmen Dobre.
Membrii Academiei Române s-au întâlnit vineri pentru a trece în revistă activitatea instituţiei din ultimele două luni şi au votat formarea unei comisii pentru a elabora proiectul aflat în lucru de câteva luni şi realizat de preşedintele Ionel-Valentin Vlad pentru modificarea legii de organizare şi funcţionare a Academiei Române.
”S-a hotărât crearea unei comisii care va lucra la textul proiectuluide modificare a legii”, a confirmat pentru News.ro academicianul Răzvan Theodorescu. Această comisie, spune el, va fi condusă de secretarul general al Academiei, Victor Voicu.
Una dintre noutăţile proiectului este ca Academia Română să aibă drept de iniţiativă legislativă. Chimistul Ionel Haiduc, fost preşedinte al Academiei, a afirmat marţi, pentru News.ro, că această propunere este una foarte utilă. ”Până acum, Academia nu avea acest drept. Aveam iniţiativă la Hotărâri de Guvern şi prin asta s-au modificat unele lucruri”.
Documentul iniţial a putut fi consultat doar de membrii Academiei, fiind publicat într-o secţiune a site-ului acad.ro. Amendamentele la proiectul de modificare a legii au fost realizate de cei şase membri ai biroului prezidiului, au declarat reprezentanţi ai instituţiei pentru News.ro.
Academia Română, înfiinţată în urmă cu 150 de ani, se compune din membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare.
Legea în vigoare presupune, între altele, că membrii Academiei Române pot coordona doctorate, iar preşedintele forului are rang de ministru, potrivit lui Ionel Haiduc.
Fondată în 1866, iniţial sub numele de Societatea Literară Română, apoi de Societatea Academică Română, Academia Română, definită drept cel mai înalt for de cultură şi ştiinţă românesc, a primit, în martie 1879, titulatura Academia Română.
Membrii săi sunt personalităţi ştiinţifice recunoscute şi apreciate naţional şi internaţional, cu o deosebită expertiză în domenii dintre
cele mai diverse: de la istorie, filosofie şi lingvistică, până la fizică nucleară, chimie, biologie macro şi microcelulară, geologie şi geodinamică sau agricultură.
În regulamentul privind primirile de membri în Academia Română se arată că sunt inacceptabile influenţe exterioare de orice natură (criterii politice, de prietenie, rudenie, alte influenţe). Fiecare secţie a Academiei analizează propunerile primite, conform condiţiilor prevăzute de statut, pe baza unui dosar care trebuie să conţină obligatoriu cel puţin o recomandare a unui membru al Academiei Române şi/ sau a unei instituţii competente.
Prin lege şi statut, Academia Română poate avea un număr maxim de 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din ţară. În prezent, Academia Română are 84 de membri titulari, 76 de membri corespondenţi, 45 de membri de onoare dintre care 6 sunt din străinătate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
