Membri din Consiliile de Administraţie ale Televiziunii Române şi radioului public, reprezentanţi ai organizaţiilor de media şi membri ai societăţii civile i-au cerut preşedintelui Klaus Iohannis, joi, într-o dezbatere organizată de asociaţia ActiveWatch, să retrimită în Parlament, dar şi la Curtea Constituţională legea care prevede eliminarea taxei radio-TV.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Răzvan Martin, reprezentant ActiveWatch a spus, la începutul dezbaterii, că este necesară regândirea legii de funcţionare a Televiziunii Române şi radioului public.

”Este nevoie de regândirea legii de funcţionare a celor două instituţii, după o dezbatere amplă în societate cu privire ce aşteptări avem de la aceste instituţii. ActiveWatch consideră că niciun mecanism de finanţare oricât de favorabil ar fi celor două instituţii nu trebuie să fie implementat fără exstenţa unor garanţii legale privind modul în care resursele acestor instituţii vor fi administrate, pentru a evita repetarea situaţiei în care se află acum televiziunea publică, cu 160 de milioane de euro datorii, dintre care peste 100 de milioane datorii la stat. Ne exprimăm deschis sprijinul pentru ideea de servicii publice de televiziune, mai ales în contextul actual al pieţei de media, foarte politizată şi apropiată unor interese străine interesului public”, a spus el, precizând că ambele instituţii ar trebui să îşi analizeze şi să îşi asume problemele interne ”grave”. 

Între participanţii la dezbatere s-a aflat şi Demeter Andras, membru în Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, care a spus că este vorba despre un contract între stat, cetăţean şi media publică, iar principiul contributivităţii funcţionează în mai multe ţări din lume. El a vorbit şi despre graba cu care s-a făcut legea şi cu care se doreşte ca aceasta să intre în vigoare, la 1 ianuarie.

”Consider că atinge fundamental toate părţile vizate - media publică, cele două societăţi, care, practic, în momentul de tranziţie de la 1 ianuarie nu vor putea funcţiona şi chiar dacă se inventează orice modalitate foarte greu vor putea fi resuscitate. Cu bune şi cu rele, vor fi desfiinţate. Cealaltă componentă, statul, împovărat cu un excedent de noi cheltuieli, devine vulenerabil atât în raport cu cetăţenii, într-un moment în care şi fenomenele geografice sunt destul de periculoase şi contextul geopolitic, regional, credem că presupune o prezenţă şi o consolidare a celor două societăţi de importanţă şi de dimensiune strategică. Nu în ultimul rând, cetăţeanul, prin împovărarea bugetului de stat (...) Cele două medii publice vor deveni mult mai puţin atractive decât au fost vreodată”, a afirmat Demeter Andras.

La rândul lui, Cristi Godinac, preşedintele sindicatului român al jurnaliştilor MediaSind, a spus că prin eliminarea taxei radio-TV se încearcă politizarea totală a celor două instituţii media publice, care erau deja politizate prin modul de numire a celor două conduceri şi subfinanţare. Schimbarea legislativă încalcă Constituţia, întrucât nu mai poate fi asigurată independenţa instituţiilor media publice.

”Rugămintea noastră şi a partenerilor externi este să nu promulgaţi această lege, să o retrimiteţi spre revizuire la Parlament, să o arătaţi şi la Curtea Constituţională şi mai avem o rugăminte: împreună cu ActiveWatch, organizaţiile profesionale importante din mass media, de ani de zile încercăm să modificăm legea de organizare şi funcţionare a celor două instituţii, pentru că nu funcţionează lucrurile, sunt politizate”, a spus Cristi Godinac.

El a explicat că ar trebui să existe criterii profesionale, nu politice, de numire în Consiliul de Administraţie şi să se separe funcţia de preşedinte de cea de director general.

”Să poată să conducă această instituţie o persoană care să vină prin concurs, nu numită politic, cum avem în radio public o persoană care a avut un angajament cu fosta securitate sau să fie confirmat de ANI şi de două instituţii ca incompatibil. S-a numit la televiziune o persoană cu care suntem în procese că nu recunoaşte statutul de instituţie public şi să punăp la dispoziţie modul în care au fost cheltuiţi banii publici. Avem nevoie de dumneavoastră ca să ajungem la momentul zero, se poate face numai prin modificarea legii organice SRR şi SRTv”, a adăugat el.

Jurnalistul Cătălin Tolontan a arătat că TVR a lansat, la începutul lunii noiembrie, o emisiune de sinteză în care se dezbat teme politice, sociale şi economice, al cărei share a fost de 1,3%, de la ora 21.00 la 22.00.

”Din 80 de televizoare deschise în România, unul singur era deschis pe televiziunea publică din România în acea seară. Asta nu este o întâmplare şi nici nu este vina unei emisiuni sau a unui realizator care oricum este la început şi emisiunea are nevoie de timp pentru a se impune”.

El a adăugat că din cei 17,95 milioane de români, care alcătuiesc universul de măsurare TV, s-au uitat la televizor, pe 1 noiembrie, cel puţin un minut pe orice post din România, 13 milioane de oameni, iar în prime-time, 11,4 milioane de oameni la televizor.

”Pe 1 noiembrie, în timp ce Pro TV, care este cel mai audiat post de televiziune din România, strângea un share de 42,5, deci, practic, 4 din 10 televizoare au fost deschise cel puţin un minut pe Pro TV,  la TVR se uitau 3% dintre oamenii care priveau la televizor”, a spus Tolontan, adăugând că nici măcar aceasta nu este atenţia pe care publicul din România o acordă televiziunii publice.

El a precizat că există suma de 200 de milioane de euro pe care TVR şi RRA o strâng în fiecare an de la cetăţeni români, în timp ce alţii se străduiesc să adune această sumă.

”Nu cred că politizare se numeşte atunci când în CA ajung oameni din Parlamentul Româniie. Modelul german, cel mai apropiat ca organizare, arată acest lucru. Numirile au funcţionat corect, nu au funcţionat corect demiterile, care au dus la realitatea faptică potrivit căreia mandatul este de jumătate din mandatul legal, pentru că mandatul în România a scăzut sub doi ani, mă refer la TVR. La RRA este un pic mai mare. Asta înseamnă că sunt lucruri acolo care nu funcţionează în lege. Controlul parlamentar este un lucru foarte bun pe care legea îl prevede. Felul în care se exercită controlul parlamentar este golit de sens într-unul dintre momente”, a explicat el.

Gabriel Giurgiu, membru al CA al TVR, a spus că eliminarea taxei radio-TV ar fi o ameninţare în primul rând pentru că ar duce subfinanţarea la cote insuportabile.

”Deja în cazul televiziunii publice din România subfinanţarea de 14 ani ne-a dus să nu mai filmăm decât până la kilometrul 36. Exact aşa este şi o spun personal, ca jurnalist ce face emisiuni despre Uniunea Europeană în general de pe YouTube. Ăsta este necazul, în primul rând subfinanţarea”, a spus el.

Gabriel Giurgiu a adăugat că potrivit unei statistici furnizate de EBU, finanţarea de la buget aduce scăderea finanţării an de an din statele membre care îşi finanţează de la buget televiziunile şi radiourile publice.

”Este firesc să fie aşa, pentru că niciun ministru de Finanţe nu este fericit să taie de la şcoli şi spitale şi să dea unor ziarişti, în general”, a precizat el.

”În ceea ce priveşte mărimea taxei, este ultima între statele UE, dar vorbim de 87 de cenţi pentru televiziunea publică, pornind de la 1,4 euro acum 14 ani.  Suntem în situaţia unei companii care trebuie să trăiască cu veniturile care îi scad prin lege şi ale cărei cheltuieli cresc cu tehnologia, că a dat HD-ul peste noi. Unul dintre motivele pentru care competiţii sportive nu ne mai sunt accesibile, sunt costurile de licenţe de transmitere şi satelitul care pe HD s-a scumpit extraordinar. Mă tem că date fiind noile reguli concurenţiale de pe piaţă, Olimpiada de la Rio ma tem că a fost cam ultima pe care ne-am mai permis-o noi cu serviciul public”, a adăugat el.

Ovidiu Miculescu, preşedinte-director general al SRR, şi Irina Radu, preşedinte-director general al TVR nu au participat la dezbatere, deşi au fost invitaţi, aceştia participând la o dezbatere europeană la Praga, pe aceeaşi temă.

”A fost o oră şi jumătate extreme de bine investită din partea mea şi m-aţi ajutat foarte mult. Cred că prin asta aţi ajutat şi fenomenul radio public şi televiziunea publică. Pe data de 15 este termenul limită la care trebuie să decid ce fac cu legea care mi-a fost trimisă de Parlament şi la momentul respective voi anunţa public care este decizia mea. Este poate o nuanţă care merită luată în considerare în continuare apropos de taxă - multă lume din spaţiul publicare impresia că este o chestiune tehnică, doar că nu este. Întrebarea taxă da sau nu se poate traduce televiziune şi radio public sau televiziune şi radio de stat. această diferenţă este fundamental şi ţine efectiv de felul în care vrem să construim România”, a spus Klaus Iohannis, la finalul dezbaterii.

Preşedintele a menţionat că toată lumea doreşte o televiziune care poate veni şi cu emisiuni educative interesante, emisiuni culturale interesante, dar şi cu dezbatere politică fără a fi părtinitoare.

Camera Deputaţilor a adoptat, în 25 octombrie, în unanimitate, în calitate de for decizional, proiectul de lege al PSD privind eliminarea unor taxe nefiscale, printre care şi cea Radio-TV.

Legea a trecut cu 225 de voturi, fiind unanimitate. Pentru proiect au votat inclusiv liberalii, care au anunţat că legea, "în ansamblu", este bună, dar critică eliminarea unor taxe, precum cea a taxei radio-TV şi a celei pentru paşapoartele temporare, care ar încuraja eliberarea lor şi ar putea crea probleme pentru regimul vizelor în state, precum SUA şi Japonia.

Prin vot, deputaţii au votat practic renunţarea la articolul privind eliminarea taxei radio-TV. Propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi, astfel încât s-a votat din nou forma iniţială a legii, aşa cum a venit de la Senat, în care este prevăzută eliminarea taxei radio-TV.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.