Jurnalistul Mircea Toma, membru CNA, afirmă că nominalizarea jurnaliştilor şi a activiştilor ca fiind coautori ai unui ”atac fără precedent la adresa independenţei justiţiei”, într-un text oficial al CSM, face din aceştia vinovaţi din oficiu. În plus, având în vedere că, potrivit CSM, Hotărârea 1.348 a Secţiei pentru Judecători a fost adoptată de majoritatea absolută a judecătorilor, ”nominalizaţii din listă – jurnalişti, redacţii, activişti, politicieni - se pot considera persona non grata pe teritoriul României”. Mircea Toma cere CSM să revină asupra textului deciziei incriminate.
Jurnalistul Mircea Toma, membru CNA, se referă, vineri, într-un comunicat de presă, la Hotărârea 1.348 a Secţiei pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, document în care este avansată o listă cu instituţii, persoane, organizaţii şi redacţii care ar fi implicate într-un "atac fără precedent" la adresa independenţei justiţiei.
"Principala misiune a presei într-un stat democratic este să supravegheze puterea şi să semnaleze, cu bună credinţă, eventualele derapaje ale acesteia. Acelaşi lucru este valabil şi pentru organizaţiile societăţii civile care îşi asumă rolul de watch-dog - «câine de pază» al puterii. Într-un stat cu o democraţie funcţională, răspunsul puterii la semnalele critice venite dinspre societate trebuie să fie adresat problemei semnalate, iar nu celor care au semnalat problema. Această din urmă variantă este specifică autocraţiilor - state care nu acceptă critica, răspunsul fiind intimidarea, hărţuirea, reprimarea autorilor criticii", transmite Mircea Toma.
Potrivit acestuia, Hotărârea Secţiei de Judecători a CSM "de a incrimina jurnalişti şi activişti civici se califică, din păcate, pentru varianta nedemocratică a reacţiei".
"Gravitatea soluţiei adoptate este amplificată de faptul că CSM reprezintă unul dintre cei trei piloni principali ai statului de drept - justiţia -, anume, una dintre structurile prin care statul îşi exercită puterea. Nominalizarea jurnaliştilor şi a activiştilor ca fiind coautori ai unui «atac fără precedent la adresa independenţei justiţiei», ai unei «campanii de demonizare a puterii judecătoreşti», respectiv, ca fiind «inamici ai statului», face din aceştia vinovaţi din oficiu", a mai transmis Mircea Toma.
Acesta apreciază că afirmaţia Secţiei pentru Judecători că Hotărârea este adoptată de majoritatea absolută a judecătorilor din România - 3.580 din totalul de 4.500 - face ca aceste acuzaţii să "constituie antepronunţări de o uriaşă amploare, iar nominalizaţii din listă se pot considera persona non grata pe teritoriul României".
"În calitate de reprezentant din partea României al campaniei Consiliului Europei dedicată protecţiei jurnaliştilor, consider că Hotărârea Secţiei de Judecători a CSM subminează grav libertatea de exprimare şi accesul liber al cetăţenilor la informaţii de interes public prin incriminarea jurnaliştilor şi a activiştilor care au îndrăznit să facă publice informaţii critice la adresa sistemului justiţiei din România. Judecând din această perspectivă, Secţia de Judecători a CSM trebuie să revină asupra textului Hotărârii şi să elimine toate formulările care, pe de o parte, împiedică jurnaliştii şi activiştii civici să-şi împlinească misiunea de supraveghere a statului, iar, pe de altă parte, blochează disponibilitatea pentru dialog a actorilor sociali", a mai transmis Mircea Toma.
Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, miercuri, că a constatat existenţa unui "atac fără precedent" la adresa independenţei justiţiei, susţinând că "acţiunile de denigrare nu au urmărit îmbunătăţirea actului de justiţie, ci au avut ca efect promovarea unor schimbări impuse în privinţa regulilor şi a persoanelor în funcţii-cheie".
Totodată, judecătorii au susţinut că sistemul judiciar a fost supus unor "manifestări explicite de ostilitate" din partea unor exponenţi ai factorului politic.
CSM a redactat o decizie de 76 de pagini în care acuză redacţii, organizaţii, persoane şi politicieni.
Decizia a generat numeroase critici în mediul public, atât de la cei vizaţi, cât şi de la politicieni şi reprezentanţi ai societăţii civile.




























