Jurnaliştii turci Levent Kenez, fost redactor-şef al ziarului Meydan, închis de regimul Erdogan, şi actual director al Stockholm Center for Freedom, şi Abdullah Bozkurt, fost şef al biroului din Ankara al ziarului Today’s Zaman, care a fost confiscat de guvernul turc, actual director al Nordic Monitor, au vorbit vineri, la Bucureşti, în cadrul unei conferinţe, despre situaţia presei turce, despre preşedintele statului, o adevărată ameninţare la adresa societăţii şi au oferit cifre despre cei aflaţi în prezent în închisorile din Turcia.
După tentativa de lovitură de stat din vara lui 2016, un număr de 188 de jurnalişti se află astăzi în închisori în Turcia - 91 sunt arestaţi, iar 97 au fost deja condamnaţi.
Turciei îi urmează China, cu 47 de jurnalişti în închisoare, şi Egiptul, cu 25.
„Sunt mai mulţi în Turcia decât în întreaga lume”, a spus jurnalistul Levent Kenez, fost redactor-şef al ziarului Meydan şi actual director al Stockholm Center for Freedom.
Un număr de 187 de publicaţii si posturi radio-TV au fost închise, 839 de jurnalişti au fost acuzaţi în total, iar 889 de legitimaţii de presă, anulate de guvern.
El a explicat că, în Turcia, autorităţile emit legitimaţii de presă care apoi folosesc la acreditarea în diverse instituţii.
Turcia se află pe locul 157 din 180 în World Press Freedom Index, unde România ocupă poziţia a 47-a.
În prezent, potrivit lui, 167 de jurnalişti sunt căutaţi, iar 54 de jurnalişti au rămas fără bunuri.
Apartenenţa la organizaţii teroriste, propaganda teroristă, încercarea de a da jos guvernul se numără între acuzaţiile aduse celor deja închişi.
Cât priveşte dovezile, autorităţile se folosesc de mesaje publicate pe Twitter, cărţile pe care ei le au, editoriale, conturi bancare şi chiar de faptul ca au anulat abonamentul TV.
„Situaţia este mai gravă decât vă îmaginaţi”, a adăugat el.
Levent Kenez, fost redactor-şef al publicaţiei Meydan, a fost reţinut, în urmă cu 3 ani, pentru o zi, după ce guvernul l-a acuzat că în paginile ziarului au apărut declaraţii ale unui fost lider kurd.
„Mi-a fost anulată legitimaţia de presă. La fel şi paşaportul”, a povestit el. „Am avut două variante: să rămân să trăiesc în Turcia sau să plec. Am ales să plec”. Levent Kenez a spus că trecut ilegal în Grecia, iar abia după doi ani a reuşit să îşi revadă cele două fiice.
În deschiderea conferinţei „Cât mai valorează astăzi libertatea presei?”, organizate de Zaman România, în parteneriat cu Asociaţia pentru Dialog şi Valori Universale şi Stockholm Center for Freedom, a fost difuzat un clip video de câteva minute în care jurnalistul Ibrahim Karayegen, care a petrecut 25 de luni în închisoare, a povestit tratamentul primit.
„Am fost încătuşat, cu mâinile la spate, descălţat, am fost bătut şi înjosit”, a spus el. A petrecut, iniţial, cinci zile în secţia centrală de poliţie din Istanbul. A fost din nou arestat, după ce medicii au confirmat că a fost supus unui tratament impropriu. În iulie 2016, a fost pus sub control judiciar. Acuzat că este de partea lui Gulen, el a fost încarcerat 25 de luni, dintre care 6, izolat.
„Toţi suntem supuşi unor astfel de presiuni”, a completat Ibrahim Karayegen, care a fost 12 ani editor la Zaman, ziar confiscat şi închis de guvernul lui Recep Erdogan. În prezent, el încearcă să obţină statutul de azilant.
Abdullah Bozkurt, stabilit de trei ani în Suedia, a încercat să explice la Bucureşti de ce face Erdogan ceea ce face. „Poate fi vorba despre perspectiva mişcării pro-islamiste care poate fi observată în guvern. Erdogan încearcă să creeze o nouă Turcie. Este o Turcie care nu mai seamănă cu ce ştiam, una care voia să adere la Uniunea Europeană. Acum, Turcia e departe de strategiile actuale nordatlantice, încearcă să submineze alianţele tradiţionale. Se începărtează de valori şi se îndreaptă spre dictatură”.
El a amintit de miile de militari, avocaţi, profesori şi medici care au fost forţaţi să demisioneze sau au fost arestaţi, fiind acuzaţi că au avut legătură cu tentativa de lovitură de stat din vara anului 2016.
„Asta ne arată că guvernul Erdogan caută altceva, nu să combată terorismul”, a mai spus el. „Erdogan caută să îşi consolideze puterea, să construiască o nouă Turcie, care devine un pericol pentru vecini. În plus, el încearcă să îşi extindă influenţa în afara graniţelor”.
Turcia este astăzi mai izolată ca niciodată, a adăugat directorul Nordic Monitor. El a spus că a avut numeroase dovezi şi a scris mult despre legăturile dintre guvernul Erdogan şi organizaţia Al-Qaeda.
„Astăzi se încearcă reducerea la tăcere a jurnaliştilor plecaţi din ţară. Este o campanie de intimidare susţinută. Eu nu voi ceda, voi continua să scriu”, a mai afirmat Bozkurt.
Înainte de 2016, au existat semne că presa turcă avea să fie reglementată şi reedusă la tăcere?
„Nu am fost niciodată într-o poziţie aşa de rea. În 1980, după lovitura de stat, au fost mult mai puţini jurnalişti închişi. Acum, lecţia a fost că nu trebuie să luăm libertatea ca pe ceva de la sine înţeles”, a declarat Bozkurt.
El este de părere că există un model în întreaga lume privind populismul şi încercarea de eliminare a discursului critic. El a dat exemplu tendinţele din Ungaria, Polonia, dar şi Statele Unite.
Directorul Nordic Monitor crede că „în numele angajamentului cu guvernul turc”, lui Erdogan îi este permis – de către alte state – să acţioneze. „Provocarea acum este ca cei care au interese economice trebuie să ia în calcul că vor cheltui mai mulţi bani dacă securitatea din Turcia va fi afectată”.
„Guvernele trebuie să recunoască cu ce au de-a face - democraţia în scădere. Erdogan e în modul de supravieţuire. El încalcă mai mult legi turce, nemaipunând la socoteală dispoziţii ale ONU. Trump cred că îl citeşte mai bine pe Erdogan decât ceilalţi lideri ai lumii”, a mai sus Abdullah Bozkurt. „Cred că Rusia îl cunoaşte foarte bine pe Erdogan, nu îl place, dar, din motive strategice, pentru a crea probleme în cadrul NATO, se joacă cu el”.
De la populism la islamism. Cum a făcut Erdogan trecerea: „Partidul lui avea ambele caracteristici, de asta a avut şi succes. În 2011, după alegeri, cred că s-a simţit destul de încrezător, apoi s-a gândit că e momentul să îşi arate adevărata faţă. Este o adevărată ameninţare la adresa societăţii”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
