Muzeele Vaticanului au anunţat o restaurare majoră a „Judecăţii de Apoi” a lui Michelangelo în 2026. Considerată una dintre cele mai mari realizări ale maestrului Renaşterii, fresca monumentală acoperă peretele altarului din Capela Sixtină, care va rămâne deschisă în timpul lucrărilor urgente de reparaţie. O restaurare de cinci ani a Loggiei lui Rafael este, de asemenea, în curs de desfăşurare.
„Judecata de Apoi”, pictată de Michelangelo între 1536 şi 1541, este o pictură murală emblematică ce măsoară 14 pe 13 metri. Ea descrie o dramatizare a celei de-a doua veniri a lui Hristos, care planează în centrul imaginii, cu braţul ridicat într-o poziţie de comandă, pregătindu-se să judece întreaga rasă umană. În stânga sus se află locuitorii cerului, cărora li se vor alătura în curând noii salvaţi care vor urca de jos. În dreapta, damnaţii îşi exprimă disperarea totală în timp ce trebuie să coboare în adâncurile fierbinţi ale iadului.
Potrivit lui Paolo Violini, şeful laboratorului de restaurare a picturilor şi a materialelor din lemn al Muzeelor Vaticanului, noile lucrări de conservare sunt necesare pentru a proteja fresca de impactul unui nivel ridicat de turism.
Lucrările vor fi efectuate la începutul anului 2026, a declarat el pentru Vatican News, cu scopul ca acestea să fie finalizate la timp pentru Săptămâna Sfântă, care începe la sfârşitul lunii martie.
Deşi anual se fac mici reparaţii la „Judecata de Apoi”, folosind un simplu lift mecanic, acest efort va fi mult mai amplu. O schelă temporară va fi ridicată în jurul întregii fresce, cu un lift care va deplasa o echipă de 10-12 restauratori pe aproximativ o duzină de etaje.
Violini, care şi-a preluat funcţia la începutul acestei luni, nu pierde timpul în protejarea numeroaselor comori renascentiste ale Vaticanului. Înainte ca lucrările la „Judecata de Apoi” să înceapă anul viitor, Violi supraveghează, de asemenea, lucrările de restaurare a Loggiei lui Rafael, un coridor impunător din Palatul Papal, care a fost decorat de o echipă de asistenţi ai artistului, conform planurilor sale. Acesta conţine paisprezece niveluri de stucatură şi frescă magnifică.
Explicând semnificaţia loggiei, Violini a descris-o ca fiind „un sit de patrimoniu mondial” care „a dat naştere genului decorativ al „grotescului”, reînviat din antichitatea romană şi răspândit de-a lungul secolului al XVI-lea”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
